31 mai: Ziua Mondiala fara tutun

În fiecare an, în data de 31 mai, Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin instituţiile naţionale responsabile de monitorizarea şi implementarea politicilor de reducere a consumului de tutun, marchează Ziua Mondială Fără Tutun (WNTD), subliniind riscurile de sănătate asociate consumului de tutun și pledând pentru programe eficiente de reducere a consumului de tutun.
Agenţia Naţională Antidrog (ANA) se alătură Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) în marcarea Zilei Mondiale fără Tutun (31 mai), prin organizarea, la nivel naţional, de activităţi de informare – sensibilizare – conştientizare în mediul şcolar sau în comunitate, activităţi de petrecere a timpului liber şi de formare de abilităţi de viaţă sănătoasă.
CRPECA Constanţa va desfăşura activităţi de informare şi conştientizare a riscurilor fumatului şi în special ale fumatului pasiv, în parteneriat cu ISJ Constanţa, în unităţile şcolare iar începând cu ora 18.00 în Parcul Tăbăcăriei Constanţa, voluntarii antidrog şi specialiştii Centrului vor organiza un cros pe biciclete. Cu acest prilej se vor distribui materiale informative iar în încheiere vor fi lansate lampioane pentru comemorarea victimelor fumatului.
Tutunul ucide mai mult de jumăte din persoanele care consumă;
• Tutunul ucide mai mult de 7 milioane de oameni în fiecare an,
• Mai mult de 6 milioane din cauzele deceselor sunt rezultatul consumului de tutun în timp ce în jur de 890.000 sunt rezultatul expunerii la fumatul pasiv.
• Aproape 80% din fumători locuiesc în țări cu venit mediu și scăzut;
Epidemia tutunului este cea mai mare amenintare publică pe care lumea a înfruntat-o vreodată, care ucide mai mult de 7 milioane de oameni pe an.
O monitorizare bună a epidemiei tutunului poate determina politici adaptate. Doar 1 din 3 țări, reprezentând o treime din populația lumii monitorizează consumul de tutun prin repetarea studiilor pe populația tânără și adultă cel puțin 1 dată la 5 ani.
Fumatul pasiv se referă la fumatul din restaurante, birouri și alte spații închise când oamenii ard produse din tutun (țigări, țigări rulate cu arome (bidis) și alte dispozitive). Fumul de țigară conține peste 4000 de substanțe chimice, din care doar 250 sunt cunoscute ca fiind nocive și 50 de substanțe care provoacă cancer.
Fiecare persoană are dreptul a respira aer curat fără fum de tutun. Legislația susține nefumătorii și militează pentru o lume fără tutun.
Persoanele care fumează sau utilizează diferite produse din tutun au nevoie de sprijin pentru renunțarea la fumat. Studiile arată că puțini oameni înțeleg cu adevărat riscurile folosirii tutunului iar persoanele care sunt conștiente de aceste riscuri vor să renunțe. Consilierea și medicația pot dubla șansa ca un fumător care dorește să renunțe la fumat să reușească. Servicii care să fie parțial susținute din fonduri publice sunt disponibile să ajute fumătorii să renunțe la fumat în 24 de țări, reprezentând 15% din populația globului.
Pictogramele de pe pachete funcționează:
Reclamele șocante și avertismentele de pe pachete, în special cele care conțin poze au ajutat în sensul în care mai puțini copii s-au apucat de fumat în această perioadă și mai mulți fumători au renunțat.
Anumite avertismente au îndemnat fumătorii să protejeze sănătatea nefumătorilor fumând mai puțin în spații închise și evitând fumatului lângă copii. Doar 42 de țări, reprezentând 19% din populația lumii, au folosit atenționările în limba locală și care au acoperit o suprafață de cel puțin jumătate din fața și spatete unui pachet.
Campaniile mass media pot de asemenea să reducă consumul de tutun prin influențarea oamenilor în a proteja nefumătorii și prin convingerea tinerilor de a renunța la tutun.
Taxele descurajează fumatul
Taxele pe tutun sunt cea mai efcientă cale de a reduce consumul de tutun, în special la tineri și la oamenii cu venituri mici. Chiar dacă taxele mari pe tutun reprezintă o măsură bună acestea nu sunt implementate. Doar 33 de țări au introdus taxe pe tutun , astfel încât 75% din cost îl reprezintă taxele.
Comrțul ilicit de produse din tutun cauzează probleme de sănătate, economice și de securitate în întreag lume. Se estimează că 1 la 10 tigări sau produse din tutun este produsă ilicit.
Evitarea taxelor și evaziunea fiscală determină politici inficiente de control. Industria tutunului și comercianții din această sferă susțin că creștrea taxelor pe tutun determină evaziunea fiscală. Evidențele arată că problema este de fapt generată de o implicare superficială a guvernului, un nivel crescut al corupției, o monitorizare slabă a fenomenului din partea guvernului.
Stoparea comerțului ilicit cu produsele din tutun este o problemă de sănătate și poate fi atinsă. Pentru asta este nevoie de o îmbunătățire a sistemului de administrare a taxelor și de colaborare internațională.
Cele mai importante măsuri ale OMS sunt: monitorizarea utilizării oricăror produse din tutun și a politicior de prevenire în domeniu; protejarea oamenilor împotriva consumului de tutun; sprijin pentru renunțarea la fumat; avertizarea privind efectele negative ale folosirii tutunului și a produselor din tutun; interzicerea promovării consumului de tutun; creșterea taxelor pe tutun.