5 Ianuarie. Ajunul Bobotezei. Post negru, tradiții și superstiții

Ajunul Bobotezei este o zi de post negru, pe care mai ales bătrânii o țin cu strictețe. Pe 6 ianuarie, preoții merg din casă în casă cu Aghiasma Mare, ca să stropească gospodăriile și să le protejeze de rele.

Ajunul Bobotezei în calendarul popular precede sărbătoarea Bobotezei și este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.

Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.

În ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot  un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit. Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.

În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață , atunci,  în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie. Cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.

În ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme:

Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;

Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;

Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;

Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.