Masuri post-lansare studiu „Remigratia copiilor români”

Secretarul de stat pentru învăţământ preuniversitar, domnul Stelian Fedorca, a participat vineri, 9 noiembrie, la dezbaterea prilejuită de lansarea studiului „Remigraţia copiilor români”, realizat de Asociaţia Alternative Sociale din Iaşi, cu sprijinul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi al Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit datelor Ministerului Educaţiei, în perioada ianuarie 2008 – mai 2012, 21.325 de copii reveniţi din Italia şi Spania au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educaţional românesc. Conform concluziilor specialiştilor care au redactat studiul menţionat anterior, peste 6000 de copii remigranţi au dificultăţi de readaptare şi probleme de natură psihologică, ce riscă să le afecteze dezvoltarea. Pentru a limita proporţiile acestui fenomen, Ministerul Educaţiei are în vedere elaborarea de strategii şi politici educaţionale urmate de o serie de măsuri concrete, care se vor derula atât la nivelul inspectoratului şcolar, cât şi la nivelul fiecărei şcoli.

Excelentele voastre,

Stimati invitati,

Doamnelor si domnilor,

În primul rând, doresc sa va multumesc pentru prezenta si pentru faptul ca sunteti alaturi de Ministerul Educatiei în încercarea de a gasi cele mai potrivite si eficace raspunsuri la una dintre provocarile educationale cele mai stringente, aparute în contextul crizei economice si al integrarii României în Uniunea Europeana.

Trebuie sa multumim, toti, echipei de cercetatori din cadrul Asociatiei Alternative Sociale si partenerilor acestora din tara si din strainatate, pentru ca ne pun acum la dispozitie prima analiza de amploare în legatura cu remigratia copiilor români. Astfel de studii fundamentate sunt indispensabile pentru identificarea si implementarea celor mai nimerite masuri în acest domeniu, la nivel national si local.

Schimbarea de sistem din 1989 le-a adus românilor si unul dintre drepturile care fusese suprimat în deceniile de regim totalitar: libertatea de circulatie. Aceasta le-a oferit sansa de a calatori, de a studia si de a lucra în afara tarii. În mod evident, migratia românilor a fost si este una de natura preponderent economica. Pentru România, acest “exod” a însemnat o amenintare demografica, dar si o sursa de crestere economica. Si tarile de destinatie, în special Spania, Italia sau Franta, au înregistrat beneficii, în urma numeroasei imigratii românesti.

Criza economica din ultimii ani a accentuat, însa, tensiunile sociale si a provocat disparitia locurilor de munca pe care românii din Spania si Italia le ocupasera. Multi dintre cei care au plecat în cautarea unui trai mai bun s-au confruntat cu esecul si cu saracia în tara de destinatie, nu au reusit sa se integreze si au decis sa revina în România. Începând cu anul 2008, fenomenul de repatriere s-a accentuat, obligând, iata, limba româna sa se îmbogateasca prin adoptarea unui termen nou, acela de “remigratie”, menit sa desemneze un fenomen complex si nou pentru România.

Daca adultii se confrunta cu mari dificultati de reintegrare, cu atât mai grav sunt afectati copiii care si-au început educatia si formarea într-un alt mediu, într-o alta limba, iar la întoarcerea în România gasesc o tara de origine care le este, de multe ori, mai straina decât cea de adoptie. Conform Centrului National de Recunoastere si Echivalare a Diplomelor, în perioada ianuarie 2008 – mai 2012 au solicitat echivalarea studiilor pentru reînmatricularea în sistemul educational românesc 21.325 de copii reveniti din Italia si Spania. Conform concluziilor studiului efectuat de Asociatia Alternative Sociale, peste 6000 de copii remigranti au dificultati de 2 readaptare si probleme de natura psihologica, ce risca sa le afecteze dezvoltarea. Aceasta este o cifra alarmanta, care ne obliga sa ne dedicam cu atentie identificarii acelor mecanisme care sa se adreseze cu eficacitate si coerenta fenomenului remigratiei.

Doamnelor si domnilor,

Ministerul Educatiei a înteles ca românii plecati la munca în strainatate risca sa piarda destul de repede legatura cu tara, ceea ce îi desparte pe copiii lor de limba româna, de civilizatia si cultura românesti. Anticipând, asadar, un asemenea fenomen al remigratiei, începând cu anul scolar 2007- 2008, Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Institutul Limbii Române au lansat

Proiectul privind predarea cursului de Limba, cultura si civilizatie româneasca în unitati de învatamânt din state membre ale Uniunii Europene. Programul a început în 2007 si a fost adoptat în 150 de unitati de învatamânt din Spania si Italia. În anul scolar 2007-2008, aproximativ 1.500 de elevi din Spania si 500 din Italia au frecventat aceste cursuri. La absolvirea cursului, elevii sunt certificati de Ministerul Educatiei, prin Institutul Limbii Române. În anul scolar 2008-2009, s-a alaturat programului Belgia, iar de anul acesta si Olanda.

Proiectul consta în introducerea în oferta educationala a unitatilor de învatamânt din state membre ale Uniunii Europene a cursului de limba, cultura si civilizatie româneasca, în format de doua ore pe saptamâna, ca disciplina optionala, extracurriculara si vizeaza toate nivelurile de învatamânt preuniversitar. Se pune accent pe valorificarea si pastrarea limbii române în comunitatile românesti din afara granitelor României. Unul dintre obiectivele majore ale proiectului este facilitarea reintegrarii elevilor în sistemul de învatamânt românesc, în cazul revenirii în tara.

Stimati invitati,

În privinta reintegrarii scolare a copiilor remigranti, Ministerul Educatiei are în vedere elaborarea de strategii si politici educationale urmate de o serie de masuri concrete, care se vor derula atât la nivelul inspectoratului scolar, cât si la nivelul fiecarei scoli.

În primul rând, la nivelul inspectoratului scolar:

– Comunicarea catre conducerile tuturor unitatilor de învatamânt din judet a legislatiei referitoare la integrarea în regimul scolar din România a elevilor reînmatriculati ca urmare a întoarcerii din strainatate; 3

– Desemnarea unui inspector scolar cu atributii în coordonarea actiunilor de reînmatriculare;

– Stabilirea unui program de lucru cu publicul pentru informarea acestuia cu privire la procedura de înmatriculare/reînmatriculare a elevilor remigranti în mediul scolar din România;

– Transmiterea catre CNRED a documentelor în vederea echivalarii studiilor;

– Monitorizarea, la nivel judetean, a integrarii elevilor remigranti.

În al doilea rând, la nivelul scolii prevedem urmatoarele masuri:

– Demersuri legale privind echivalarea studiilor si încadrarea elevilor în sistemul de învatamânt românesc, la nivelul corespunzator experientei lor scolare (actiune realizata în colaborare cu compartimentul retea scolara de la inspectoratul scolar);

– Organizarea în scoli de cursuri intensive gratuite de limba româna pentru elevii reveniti în tara si care nu stapânesc bine limba româna;

– Stabilirea unor parteneriate cu institutii scolare din tara de adoptie si încurajarea elevilor în vederea comunicarii cu fostii colegi /prieteni, prin retele de socializare;

– Pentru ca inspectoratele scolare au semnalat faptul ca parintilor le este greu sa suporte costurile pentru traducerea documentelor pentru echivalarea studiilor parcurse de catre elevii remigranti în alte tari am putea sugera ca scolile sa-si asume plata în cauza.

Al treilea set de masuri sunt destinate parintilor:

– Consilierea psihologica a parintilor, în vederea adoptarii de catre acestia a unei conduite adecvate privind acordarea de sprijin copiilor, pentru obtinerea performantei scolare în România;

– Implicarea comitetului de parinti din scoala în vederea elaborarii de strategii adecvate si personalizate pentru asigurarea unei insertii corecte si rapide a copiilor în noile colective scolare.

Vor exista si activitati destinate profesorilor:

– Consultanta de specialitate si metodica acordata cadrelor didactice, în vederea tratarii diferentiate, adaptate nevoilor educationale ale acestor elevi, prin cursuri de formare derulate la nivelul cercurilor metodice si prin CCD;

– Activitati de cunoastere de catre cadrele didactice a sistemelor de învatamânt europene, în special a celor din tarile în care elevii au învatat o perioada de timp, în vederea adoptarii unor strategii integratoare adecvate si compatibile cu nivelul de baza al competentelor detinute de cei scolarizati o perioada de timp în alte sisteme de educatie;

– Elaborarea de materiale auxiliare destinate acestor elevi, avizate de MECTS, în vederea utilizarii în activitatea didactica specifica; 4

– Cuprinderea, în portofoliul profesorului, a propriului plan de masuri remediale, în vederea masurarii exacte a progresului scolar.

De asemenea, vor fi activitati destinate elevilor:

– Organizarea de activitati remediale si asigurarea posibilitatii participarii la ore suplimentare de pregatire recuperatorie;

– Învatarea în cadrul scolii a limbii române de catre elevii care s-au nascut în tara de adoptie si organizarea unor activitati în scoala si în afara scolii, cu elevii colectivelor din care fac parte, în vederea socializarii rapide si a învatarii limbii române, prin conversatie;

– Adaptarea programei de limba si literatura româna, mai ales pentru elevii care s-au nascut în tara de adoptie si au crescut într-un alt mediu lingvistic, în vederea învatarii eficiente;

– Elaborarea si derularea unor programe de consiliere psihopedagogica individualizata;

– Valorificarea experientei scolare a elevilor într-un alt sistem de învatamânt, în cadrul orelor de dirigentie sau în cadrul activitatilor extracurriculare, pentru a determina cresterea încrederii în sine si pentru a consolida motivatia pentru performanta;

– Implicarea elevilor în activitati de voluntariat ale unor ONG-uri care actioneaza în mai multe state europene si în activitati ale unor cercuri care se desfasoara într-o limba straina;

– Cursuri intensive de limba româna/cultura si civilizatie româneasca, daca situatia impune astfel de initiative.

Doamnelor si domnilor,

Va multumesc înca o data pentru prezenta Dvs. aici si pentru sprijinul pe care ni-l acordati în încercarea de a gasi cele mai bune solutii pentru rezolvarea problemelor ridicate de remigratie.