Prejudiciu de 3 milioane euro identificat în comerţul cu medicamente

În urma analizelor de risc fiscal şi controalelor antifraudă efectuate, inspectorii Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală au identificat un prejudiciu de peste 13 milioane lei (cca 3 milioane euro) cauzat bugetului de stat prin sustragerea de la plata TVA şi impozitului pe profit de către o reţea de firme coordonate de cetăţeni români, care se specializaseră în comerţul cu produse farmaceutice. Cazul a fost sesizat procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care, în data de 28 ianuarie 2015, au efectuat percheziţii la 64 de adrese.
În perioada 2013–2014, prin cinci circuite succesive de firme din Bucureşti şi judeţele Ilfov, Buzău, Iaşi, Ialomiţa, Argeş şi Olt, care aveau comportament fiscal tip „fantomă”, s-a creat aparenţa de legalitate pentru medicamente provenite din surse ilegale. Astfel, s-au emis facturi pentru achiziţii fictive de medicamente foarte scumpe destinate tratării sindromului imunodeficienței dobândite, afecţiunilor onco-hematologice, sclerozei multiple şi afecţiunilor pulmonare, la preturi de circa 10 ori mai mici decât valoarea de piata. De asemenea, s-au achiziţionat fictiv produse parafarmaceutice şi diverse servicii în scopul atât al creşterii artificiale a cheltuielilor şi diminuării bazei impozabile, respectiv evitării plăţii impozitului pe profit datorat bugetului de stat, cât şi al majorării artificiale a TVA deductibilă, în vederea sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.
O bună parte din sumele obţinute din activitatea infracţională (circa 5 milioane de euro) se transferau din patrimoniul firmelor către persoanele fizice cu rol important în organizarea circuitelor comerciale respective, prin încheierea de contracte de împrumut şi alte operaţiuni suspecte de spălare a banilor.
Demersurile de cooperare interinstituţională între Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Direcţia Generală Antifraudă Fiscală au fost derulate cu respectarea competenţelor materiale specifice fiecăreia dintre cele două structuri, în condiţiile stabilite prin documentele de cooperare încheiate în acest sens.