Vinerea Mare (Denia Prohodului)

Vinerea Mare este ziua de doliu a crestinatatii, in care a fost rastignit Iisus Hristos. In toate bisericile ortodoxe este singura zi in care nu se oficiaza slujba Liturghiei. Liturghia inseamna jertfa si se considera ca nu se pot aduce doua jertfe in aceeasi zi. In schimb, se oficiaza Denia Prohodului. Credinciosii trec pe sub masa plina cu flori, care simbolizeaza catafalcul Mantuitorului. Pe aceasta se asaza o fata de masa infatisand punerea in mormant a lui Iisus (Epitaf), Evanghelia si Crucea. La final, preotii canta Prohodul Domnului. Slujba se incheie cu procesiunea de inconjurare a bisericii, care simbolizeaza inmormantarea Domnului. La sate, Denia Prohodului se mai numeste Denia Tinerilor, pentru ca batranii trec mai greu pe sub masa. Anumite activitati sunt oprite cu desavarsire in Vinerea Mare, fiindca au contribuit la adancirea chinurilor lui Iisus. Nu se consuma urzici si nici otet, pentru ca Lui i s-a dat sa bea otet dupa ce a fost biciuit, nu se lucreaza nimic, pentru ca totul „va seca”, nu se framanta si nu se coace paine, ca sa nu se arda mainile Maicii Domnului, aflata in durere si in rugaciune. In schimb, se rosesc ouale, pentru ca atunci a curs sangele lui Iisus, si se inconjoara casa de trei ori cu lumanarea adusa de la slujba Prohodului, spre a o feri de boli, de trasnet si de foc. In Vinerea Mare, dupa datina, se tine post negru – nu se mananca si nu se bea nimic toata ziua. Numita si Vinerea Seaca, in aceasta zi nu se spala rufe, nu se coase si nu se sacrifica pasari sau animale; cine face vreun rau semenului sau, se spune ca va fi pedepsit inzecit pentru fapta sa. In unele zone ale tarii se afuma cu tamaie pomii si casele pentru a le feri de animalele salbatice, de trasnete, boli si daunatori. De asemenea, exista traditia ca daca ploua, va fi un an imbelsugat, iar daca nu, va fi mare saracie tot anul. Incepand din seara de Florii, pana vineri, cand se canta Prohodul Domnului, dupa orele 18,00, preotii rostesc rugaciuni rituale si canturi si citesc fragmente liturgice din vechiul Testament, numite paremii. In fiecare zi din Saptamana Patimilor se citeste o anumita Evanghelie – in limba slava „Denii” inseamna zilnic. Fiecare Denie aminteste de persoane din Vechiul sau din Noul Testament sau de evenimente care au premers rastignirea pe cruce a Mantuitorului Hristos. In Bucovina, Deniile sunt intampinate „protocolar”. In saptamana a cincea din Postul Pastelui, casele si ograzile trebuie curatate si primenite. Dupa ce varuiesc pomii din livezi si din gradini, copiii imbraca hainele de sarbatoare si merg la biserica. Femeile poarta in aceasta perioada naframe negre. Deniile au aparut odata cu crestinismul si au existat si in perioada de unitate a Bisericii. In prezent, ele nu apartin numai ortodocsilor – Deniile simplificate se oficiaza si la catolici si protestanti. Slujbe pregatitoare, deniile au rolul de a purifica sufletul prin reculegere si rugaciune, pentru a putea trai profund bucuria Invierii Mantuitorului.

Sursa: http://www.crestinortodox.ro