Precizari MAE

Urmare unor reacţii de presă referitoare la pronunţarea, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a hotărârii sale în cauza Arhiepiscopia Romano-catolică Alba- Iulia împotriva României, Ministerul Afacerilor Externe doreşte să facă unele precizări, pentru a facilita o corectă înţelegere a soluţiei CEDO:

Cauza vizează problematica procedurilor de restituire a unor bunuri mobile şi imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. Prin  hotărârea sa din 25 septembrie 2012, CEDO a constatat că, din cauza dificultăţilor de punere în aplicare a procedurii de stabilire a beneficiarilor restituirii în natură a acestor imobile, până la acest moment nu s-a adoptat o decizie a autorităţilor naţionale prin care solicitarea reclamantei de restituire a imobilului care adăposteşte Biblioteca Batthyaneum şi Institutul Astrologic, dar şi colecţii de cărţi şi documente rare, să fie soluţionată, fie prin admitere, fie prin respingere.

CEDO a considerat că reclamanta avea, şi continuă să aibă, o „speranţă legitimă” de a beneficia de o clarificare rapidă a chestiunii proprietăţii asupra bunurilor imobile şi mobile, iar în aceste condiţii, a fost considerat încălcat dreptul la respectarea bunurilor (adică această „speranţă legitimă”). CEDO nu s-a referit la vreo eventuală încălcare a dreptului de proprietate al reclamantei.

Curtea a decis doar acordarea unei satisfacţii echitabile pentru acoperirea prejudiciului moral suferit, determinat de starea de incertitudine prelungită în care s-a aflat şi continuă să se afle reclamanta. În chestiunea prejudiciului material, Curtea a apreciat că singura bază pentru evaluare este reprezentată de afectarea speranţei legitime de a clarifica statutul patrimoniului solicitat de către reclamantă. În aceste condiţii, CEDO a apreciat că „revine autorităţilor naţionale, sub controlul Comitetului Miniştrilor, alegerea măsurilor adecvate de redresare pentru a pune capăt încălcării constatate de către Curte”, adică speranţa justificată de a obţine lămurirea regimului juridic al patrimoniului.

Referitor la alte potenţiale plângeri pe care aceeaşi reclamantă le-ar fi introdus pe rolul CEDO, privind dreptul de proprietate asupra unor imobile, MAE precizează că nicio astfel de plângere nu i-a fost comunicată oficial de către CEDO, neavând astfel cunoștință de capetele de cerere pe care le-a invocat reclamanta.