Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti 65 de ani de performanţe la cel mai inalt nivel

Clubul Sportiv al Armatei „Steaua” Bucureşti, club sportiv de elită care, de-a lungul existenţei sale, a format sportivi de renume internaţional şi a obţinut pentru România nenumărate titluri şi trofee, împlineşte, la 7 iunie 2012, 65 de ani de la înfiinţare.
Apărut în 1947, într-o perioadă postbelică marcată de profunde convulsii economice şi sociale, ca o continuare firească a activităţii sportive desfăşurate în Armata Română timp de o jumătate de secol, clubul s-a născut ca o asociaţie ce pornea la drum cu şapte secţii sportive – fotbal, volei, rugby, tir, atletism, baschet şi tenis.
Performanţele remarcabile au fost obţinute chiar din anul înfiinţării, când tenismanul Gheorghe Viziru a obţinut pentru „Steaua” titlul de campion al României. Nici la echipe performanţele nu s-au lăsat aşteptate şi în anul 1949, datorită evoluţiei strălucite a echipei de rugby şi a celei de fotbal, s-a inaugurat palmaresul titlurilor naţionale şi cel al cupelor României.
În acelaşi an a fost adusă în vitrina cu trofee a tânărului club sportiv şi prima Cupă a României, performanţă aparţinând fotbaliştilor militari. Acesta a fost, de altfel, primul dintr-un foarte lung şir de succese care a culminat cu câştigarea Cupei Campionilor Europeni la Sevilla, în 1986.
În anul 1950, clubul militar şi-a schimbat denumirea, devenind Casa Centrală a Armatei – CCA, nume sub care a cunoscut şi prima sa perioadă de glorie. În anul următor CCA avea să câştige, în premieră, atât titlul de Campioană Naţională, cât şi Cupa României la fotbal.
Unul dintre anii de referinţă, nu numai din istoria clubului, ci şi din cea a sportului românesc, rămâne anul 1952. Este anul în care sportivii militari au participat pentru prima dată la o ediţie a Jocurilor Olimpice, cea de la Helsinki. Această participare a fost încununată de succes graţie reuşitei trăgătorului Iosif Sîrbu, care cucerea prima medalie olimpică de aur a României. Această performanţă deosebită a fost completată în următoarele ediţii ale Jocurilor Olimpice cu încă 18 asemenea medalii.
Nu mai puţin important avea să fie anul 1956, care a adus în palmaresul clubului primul record mondial. Recordul a fost stabilit de atleta Iolanda Balaş la săritura în înălţime, fiind primul din cele 14 recorduri mondiale care au intrat în palmaresul acestei atlete de excepţie.
În anul următor, lângă primul record mondial avea să vină şi primul titlu de Campion European, cucerit de către boxerul de categorie grea Gheorghe Negrea.
Începând cu anul 1959 s-a instituit în România titlul de „Cel mai bun sportiv al anului”, ediţia inaugurală fiind câştigată de atleta Iolanda Balaş, care a repetat de şase ori această performanţă.
Anul 1961 a adus o nouă schimbare a denumirii clubului militar, care a devenit Clubul Sportiv al Armatei, primind în acelaşi timp denumirea de „Steaua” – denumire ajunsă astăzi celebră pe toate meridianele lumii. În acelaşi an, handbaliştii Cornel Oţelea, Olimpiu Nodea şi Aurel Bulgaru au devenit campioni mondiali cu echipa României, la Dortmund.
În anul 1963, caiaciştii Vasile Nicoară şi Haralambie Ivanov au câştigat trei titluri de campioni mondiali la Jajce, în Yugoslavia, iar în anul 1966 pistolarul Virgil Atanasiu a obţinut primul titlu de campion individual la seniori.
În anul 1968, echipa de handbal „Steaua” Bucureşti a câştigat prima Cupă a Campionilor Europeni, iar în anul 1969 tenismanul Ilie Năstase a început seria celor patru titluri de „Cel mai bun sportiv al României”, câştigând, în aceeaşi perioadă, titlul de „Cel mai bun tenisman al lumii” de două ori, în 1972 şi 1973.
Un alt an de referinţă în istoria de peste jumătate de secol a clubului este anul 1980, care a adus cea de-a o suta medalie olimpică românească. Medalia a fost câştigată la Jocurile Olimpice de la Moscova de luptătorul Constantin Alexandru, triplu campion mondial şi de cinci ori campion european.
Seria succeselor olimpice obţinute de sportivii militari avea să continuie şi în următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, în 1984, prin triumful halterofililor Nicu Vlad şi Petre Becheru, a atletei Anişoara Cuşmir-Stanciu şi a luptătorului Vasile Andrei, câştigători ai aurului olimpic. Aceasta a fost, de altfel, una din cele mai prolifice ediţii în care 28 de sportivi stelişti au reuşit să cucerească medalii olimpice de aur, argint sau bronz.
După 1990, evoluţia Clubului Sportiv al Armatei „Steaua” a fost strâns legată de suişurile şi coborâşurile perioadei de tranziţie pe care o traversează şi în prezent societatea românească. Eforturile depuse de sportivi, de antrenori şi de tehnicieni au dus totuşi la continuarea succeselor sportive.
La Jocurile Olimpice de la Atlanta, în 1996, scrimera stelistă Laura Badea a reuşit cea mai bună performanţă a floretei româneşti din istoria participării olimpice, cucerind medalia de aur şi titlul de campioană olimpică. Alte medalii au fost cucerite tot de floretiste, pe echipe – medalia de argint, cu o echipă compusă în totalitate din sportive militare (Laura Badea, Roxana Scarlat, Reka Szabo), o medalie de argint cucerită de componentele caiacului de 8+1 şi una de bronz, prin halterofilul Nicu Vlad.
Jocurile olimpice de la Sydney 2000 au îmbogăţit palmaresul clubului cu noi performanţe şi medalii olimpice, prin evoluţia strălucită a sportivilor militari Veronica Cochelea, Ioana Olteanu, Magdalena Dumitrache, Loredana Boboc şi Claudia Presecan, cuceritori ai laurilor olimpici.
La jocurile olimpice de la Atena 2004, înotătoarea Camelia Potec, gimnastele Silvia Stroescu şi Alexandra Eremia, precum şi canotoarea Aurica Bărăscu şi-au adjudecat medaliile de aur şi titlul de campioane olimpice, în timp ce triplu-saltistul Marian Oprea a cucerit cea mai importantă medalie a atletismului românesc masculin – medalia de argint.
În 2005, CSA Steaua reuşea să realizeze o performanţă deosebită la jocurile sportive, nu mai puţin de trei echipe ale clubului cucerind titlurile de campioane naţionale: hochei, polo şi rugby.
Seria succeselor a continuat şi la ediţia 2008 a Jocurilor Olimpice de la Beijing, unde sportivii stelişti şi-au adus o foarte importantă contribuţie la zestrea de medalii a României. Noile „stele” ale sportului şi românesc au devenit atunci campioanele olimpice Alina Dumitru (judo), Sandra Izbaşa (gimnastică), vice-campioana olimpică Ana-Maria Brânză (spadă) şi medaliatele cu bronz Rodica Şerban, Eniko Barabaş (canotaj) şi Andreea Florentina Grigore (gimnastică, echipe). Acelaşi an avea să mai consemneze câştigarea titlului de Campioană Naţională de către echipa de handbal masculin, precum şi reînfiinţarea secţiei de baschet a clubului.
Câştigarea pentru a treia oară a Cupei Campionilor Europeni la spadă feminin de către echipa CSA Steaua, titlul de campioane mondiale obţinut de spadasinele Ana-Maria Brânză, Simona Alexandru şi Anca Măroiu, câştigarea pentru a şaptea oară consecutiv a titlului de campioană europeană de către judoka Alina Dumitru sunt câteva dintre ultimele rezultate notabile obţinute de sportivii militari. Jocurile sportive au adăugat în palmaresul clubului încă două trofee, prin câştigarea Cupei României de către echipa de rugby, în 2009, şi de către echipa de hochei pe gheaţă, în 2011.
În anul 2012, gândurile şi speranţele tuturor sportivilor militari şi iubitorilor culorilor roşu-albastre se îndreaptă spre apropiata ediţie a Jocurilor Olimpice.
Ne exprimăm speranţa că rezultatele celor 27 de sportivi militari care vor reprezenta România la Londra 2012 să genereze un moment festiv de neuitat, o dublă sărbătoare care să transmită un puternic mesaj de continuitate a supremaţiei şi importanţei sportului militar de performanţa pe plan intern şi internaţional.
LA MULŢI ANI, STEAUA!

NOTĂ:

PALMARES GENERAL CSA STEAUA BUCUREŞTI
7 iunie 1947 – 7 iunie 2012

JOCURI OLIMPICE 91 medalii (28 aur, 32 argint, 31 bronz)
CAMPIONATE MONDIALE 517 medalii (144 aur, 192 argint, 181 bronz)
CAMPIONATE EUROPENE 738 medalii (211 aur, 257 argint, 270 bronz)
UNIVERSIADE ŞI CAMPIONATE MONDIALE UNIVERSITARE
151 medalii (60 aur, 35 argint, 56 bronz)
CUPE MONDIALE ŞI EUROPENE 227 medalii (66 aur, 77 argint, 84 bronz)
CAMPIONATE C.I.S.M. ŞI SPARTACHIADE MILITARE
353 medalii (93 aur, 116 argint, 144 bronz)
JOCURI BALCANICE 2546 medalii (1145 aur, 873 argint, 528 bronz)
CAMPIONATE NAŢIONALE 10103 titluri
CUPA ROMÂNIEI 755