Analele Dobrogei, 100 de ani de la apariția primului număr

Centenarul revistei „Analele Dobrogei”, marcat în anul 2020, a readus în atenția peisajul publicistic dobrogean această prestigioasă revistă de cultură, care abordează o paletă variată de teme științifice și culturale.
Inițiată de Societatea Culturală Dobrogeană, revista prezenta încă din primul său număr, printr-un preambul semnat de către Ioan N. Roman, obiectivele culturale pe care Societatea și le propusese: „Un grup de intelectuali din Constanţa – profesori, magistraţi, avocaţi, ingineri, medici etc. – a hotărât înfiinţarea unei Societăţi numită Societatea Culturală Dobrogeană pentru a promova studiul ştiinţific al trecutului şi prezentului dobrogean, răspândind în cercuri cât mai largi aceste cunoştinţe prin ajutorul unei reviste, prin organizarea de conferinţe, şezători şi excursiuni, prin înfiinţarea de biblioteci şi prin fondarea unui muzeu regional dobrogean. (…) Din programul ce ne-am propus, îndeplinim astăzi primul punct: Revista. Ea va apare, deocamdată trimestrial, sub titlul Analele Dobrogei şi sub direcţiunea d-lui profesor Constantin Brătescu, membru corespondent al Academiei Române, a cărui activitate în tot ce se referă la Dobrogea e îndeobşte cunoscută şi al cărui nume singur e o bună chezăşie de metodă şi competenţă ştiinţifică”.
Revista a înscris în paginile ei un număr însemnat de colaboratori de prestigiu, mai cu seamă în domeniile ştiinţei, acordând însă, în acelaşi timp, o atenţie susţinută problemelor culturale, ca şi literaturii și folclorului dobrogean. Totodată, revista s-a bucurat constant și de susținere din partea autorităților publice (Prefectura și Primăria), dar și a unor instituții private (Bănci și societăți comerciale), prin acordarea de subvenții. Mutațiie politice survenite în perioada 1939-1940, generate de izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial, precum și regimul comunist ce a urmat, au făcut imposibilă apariția în continuare a acestei reviste.
Numele și parte din programul „Analelor Dobrogei” va fi reluat prin apariția noii serii, cu același titlu, în anul 1995. Colegiu redacțional, compus din cercetători avizați ai culturii și civilizației dobrogene, precum Adrian Rădulescu, Enache Puiu, Doina Păuleanu, Octavian Georgescu, Actuan Murat, Gavrilă Simion ș. a., a afirmat atunci necesitatea „continuării eforturilor științifice și culturale de altă dată, de aprofundare a trecutului istoric, de analiză a problemelor economice, demografice, ecologice, culturale etc., cu care ne confruntăm în zilele noastre.” Noua serie a reunit următoarele apariții editoriale: Analele Dobrogei an I, nr.1(1995); an II, nr.1 (1996); an III, nr.1 (1997), an IV, nr. 1 (1998); an V, nr. 1, 2 (1999); an VI, nr.1 (2000); an VII, nr. 1 (2002); an VIII, nr. 1 (2005), an IX (2006-2008); an X-XIII (2009-2012).
După o întrerupere de șapte ani, în 2019 a fost lansată seria a III-a a revistei „Analele Dobrogei”, an I, nr.1. Noul Colegiu de redacție, compus din Sorin Marcel Colesniuc, Lavinia Dumitrașcu, Delia Cornea, Corina Apostoleanu, Constantin Cheramidoglu și Florin Anghel, și-a propus o apariție ritmică a revistei, precum și integrarea acestei volum în câmpul istoriografic național, răspunzând noilor cerințe științifice. Primul volum al celei de-a treia serii a reunit 23 de contribuții, precum și o secțiune dedicată recenziilor.
La finalul anului 2020 Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța a reușit să editeze volumul „Analelor Dobrogei”, an II, nr. 1, prin care am dorit să marcăm împlinirea a 100 de ani de la apariția primului număr al revistei. Volumul este structurat pe două mari capitole: Dobrogea în secolele XIX-XX și România în secolele XIX-XX, însumând 15 contribuții științifice. Chiar în debutul volumului, un studiu realizat de doamnele Angela-Anca Dobre și Luminița Stelian (Biblioteca Județeană „I.N.Roman” Constanța) abordează evoluția prestigioasei reviste în perioada 1920-2020 și importanța ei în dezvoltarea și îmbogățirea câmpului istoriografic și publicistic dobrogean. Un al doilea studiu dedicat acestei aniversări a fost realizat de doamna Delia Cornea și aduce mărturii din arhive privind rolul lui Constantin Brătescu nu numai în inițierea și apariția anuală a revistei în perioada interbelică, ci și în re/organizarea Muzeului regional al Dobrogei la începutul anilor ’30, ca director onorific, fapt ce legitimează continuarea publicării revistei sub egida muzeului constănțean.
Tot în prima parte se regăsesc studii deosebit de interesante privind problematica Canalului Dunăre-Marea Neagră (semnat de Olivia Rotaru, Muzeul Cernavodă); Chestiunea Dobrogei în relațiile româno-ruse, perioada 1878-1945 (studiu întocmit de Constantin Cheramidoglu, membru al Societății de Științe Istorice Constanța); evoluția Gării Maritime Constanța este ilustrată într-un amplu articol de George Varsami, custodele Muzeului Portului, în vreme ce studiul doamnei Delia Cornea redă povestea statuilor regale din Dobrogea de Sud, repatriate în toamna anului 1940, printre care se află și bustul Reginei Maria, amplasat în centrul orașului Constanța. Nu lipsesc nici contribuții științifice ce tratează problematica instalării și evoluției regimului comunist în Dobrogea (Valentina-Maria Enache) sau represiunea comunistă, care a fost resimțită din plin în acest spațiu. În acest sens, dl. Adrian Nicolae Petcu (Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securiității) reconstituie biografiile a 36 de clerici ortodocși constănțeni, care au avut de suferit persecuțiile și prigoana comunistă. Ultima parte a volumului cuprinde și două studii foarte valoroase privind perspectivele cercetării etnografice moderne în spațiul multicultural dobrogean, semnatare fiind doamna Iuliana Titov (Muzeul de Etnografie și Artă Populară Tulcea) și doamna Cerasela Dobrinescu (Muzeul de Artă Populară Constanța).
Partea a doua a acestui volum aniversar cuprinde o serie de contribuții, ce abordează diferite teme de istorie regională și națională, așa cum este cazul articolului semnat de Cristian Constantin cu privire la activitatea companiilor de navigației franceze în regiunea Dunării de Jos; anul 1940 și problematica strămutării refugiaților din Cadrilater în județul Gorj (autor Dumitru Valentin Pătrașcu); începuturile politizării și destructurării Armatei Române după 6 martie 1945, sub presiunile noului regim comunist (studiu elaborat de Marius Motreanu), relațiile diplomatice româno-polone din primii ani ai regimului comunist și căile lor de manifestare (studiu semnat de Florin Anghel, Facultatea de Istorie și Științe Politice Constanța). De asemenea, sunt incluse și studiul de caz privind Biserica din Vința (județul Alba), realizat de Adrian Stoia (Muzeul Astra Sibiu), precum și studiul de caz ce prezintă activitatea primei femei din România ziarist-profesionist, Aida Vrioni (semnat de Monica Negru, Arhivele Naționale ale României).
Prin varietatea tematică abordată, noul număr al Revistei „Analele Dobrogei” lansat astăzi, 15 ianuarie 2021, se adresează în egală măsură specialiștilor din varii domenii, cât și unui public larg, continuând astfel o tradiție începută cu o sută de ani în urmă.