Percheziţii de amploare în Bucureşti şi în şase judeţe. Vizați sunt traficanții de migranți

.

67  de percheziţii au loc astăzi, 4 iunie,  în Bucureşti şi în şase judeţe, la persoane suspectate de constituirea unui grup infracţional organizat şi de trafic de migranţi. Şeful Biroului pentru Imigrări Caraş-Severin, ridicat şi dus la audier. Peste 1.000 de persoane au fost aduse în țară de la începutul anului sub paravanul unor angajări la diferite firme, dar scopul muncitorilor a fost de a ajunge în Occident.

Poliţiştii Serviciului de Combatere a Criminalităţii Organizate Caraş-Severin, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Caraş-Severin fac marţi dimineaţă 67 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin, Timiş, Arad, Bihor, Argeş, Sibiu şi în Bucureşti, într-un dosar penal vizând săvârşirea infracţiunilor de constituirea unui grup infracţional organizat, trafic de migranţi, trecerea frauduloasă a frontierei de stat a României, facilitarea şederii ilegale în România şi spălarea banilor. În legătură cu acest caz, şi DNA desfăşoară 7 percheziţii, inclusiv la două instituţii publice.

„Din cercetările efectuate a reieșit că, în cursul anului 2022, pe fondul apariției unui nou mod de operare vizând traficul de migranți (introducerea acestora în România cu vize de muncă, dar în scopul real de a le facilita trecerea către țări din spațiul Schengen), un bărbat, fost angajat al MAI, ar fi inițiat și constituit un grup infracțional organizat, prin intermediul a 7 societăți comerciale (dintre care cinci cu același domiciliu fiscal), la care ar fi aderat și alte societăți comerciale, parte dintre acestea controlate de un alt bărbat (colonel în rezervă), care, ulterior pensionării, ar fi dezvoltat o metodă de obținere a unor beneficii materiale substanțiale, prin intermediul unei firme, înființate în scopul recrutării forței de muncă din străinătate.

Activitatea infracțională s-ar fi desfășurat pe șase paliere.

Astfel, unul ar fi fost format din liderii grupurilor de firme, urmat de persoanele din imediata apropiere a acestora și care îndeplineau diferite funcţii în cadrul societăţilor, un altul format din foste și actuale cadre ale M.A.I., un palier constituit din reprezentanții de drept și de fapt ai unor firme din județul Caraș-Severin, racolate în același scop infracțional, iar ultimele două paliere formate din alți membri ai grupului, unii având sarcina de a permite folosirea imobilelor din proprietatea lor ca locație, pentru stabilirea domiciliului persoanelor ce primeau aviz de muncă în România, iar ceilalți ocupându-se de transportarea și transferarea migranților sosiți în România, cu intenția de a pătrunde ulterior pe teritoriul altor state membre UE.

Din actele de urmărire penală a rezultat că administratorii sau asociații societăților comerciale ar fi stabilit legături cu recrutorii din plan extern, iar angajații cetățeni români, membri ai grupului infracțional, ar fi avut sarcina obținerii pentru persoanele recrutate a avizelor de muncă și a vizelor pentru dreptul de ședere în România.

În acest scop, ar fi racolat angajați cu putere de decizie sau foști angajați cu influență asupra funcționarilor din cadrul birourilor Caraș-Severin, Timiș, Arad și Hunedoara ale Inspectoratului General pentru Imigrări, generând astfel o stare de pericol la adresa securității naționale, ca urmare a favorizării pătrunderii pe teritoriul României a unor cetățeni străini, cu potențial risc terorist.

Până la acest moment, s-a stabilit că grupul infracțional ar fi obținut eliberarea de avize de muncă cu încălcarea procedurilor legale pentru 1.181 de cetățeni străini, majoritatea din Pakistan și Bangladesh (peste 80%), dar și din Sri Lanka, India, Nepal și Sudan, parte dintre aceștia părăsind România pentru a se îndrepta spre state europene mai dezvoltate economic, fără a avea vreun contact cu firma care i-a recrutat.

De asemenea, s-a stabilit că membrii grupului infracțional organizat, utilizând relații cu lucrători ai Biroului pentru Imigrări Caraș-Severin bazate pe acte de corupție, ar fi facilitat șederea pe teritoriul României a unor cetățeni străini ale căror vize expiraseră și trebuiau returnați în țara de origine.

Din investigațiile efectuate a rezultat că, pentru un aviz de muncă, migranții ar fi plătit între 500 – 1.000 de euro, iar, cu cât termenul pentru obţinerea acestuia era mai scurt, cu atât preţul solicitat devenea mai mare, ajungând chiar şi la 5.000 – 6.000 de euro pentru o persoană.

Astăzi, sunt puse în executare aproximativ 40 de mandate de aducere, cei în cauză urmând a fi conduși pentru audieri la sediul D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Caraș-Severin,”transmite DIICOT.