Fostul preşedinte Ion Iliescu şi fostul premier Petre Roman au fost trimişi în judecată de Parchetul General în dosarul Mineriadei din iunie 1990, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Procurorul Secției parchetelor militare a dispus trimiterea în judecată a mai multor inculpați pentru infracțiuni contra umanității. Printre aceștia se numără: Ion Iliescu – președinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Națională și președinte ales al României, Petre Roman – prim-ministru al Guvernului provizoriu al României, Gelu-Voican Voiculescu – viceprim-ministru al Guvernului provizoriu, Virgil Măgureanu – director al Serviciului Român de Informații, Adrian Sârbu – consilier al prim-ministrului.
Aceștia sunt acuzați de infracțiuni specifice, conform art. 439 alin. 1 din Codul penal, implicând sute și mii de subiecți pasivi.
De asemenea, au fost acuzați și alți inculpați, Miron Cozma – lider de sindicat, gl. (r) Vasile Dobrinoiu – comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofițeri, col. (r) Petre Peter – comandant al Unității Militare 0575 Măgurele.
Potrivit comunicatului procurorilor, „în luna iunie 1990, cei mai înalți factori decizionali în statul român la acel moment – Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu-Voican, ajutați de alte persoane apropiate puterii sau care o sprijineau, printre care Măgureanu Virgil – directorul Serviciului Român de Informații, Sârbu Adrian – consilierul prim-ministrului, au lansat o politică de represiune împotriva populației civile din capitală, în urma căreia au fost ucise 4 persoane, 2 persoane au fost violate, s-a vătămat integritatea fizică și/sau psihică a peste 1.300 de persoane şi au fost persecutate prin lipsirea nelegală de libertate peste 1.200 de persoane”. „Începând cu 22 aprilie 1990, în Piața Universității din municipiul București a avut loc o manifestație ce s-a întins pe durata mai multor săptămâni, până la data de 13 iunie 1990. Manifestația avea caracterul unei opoziții la puterea nou instaurată în România după Revoluţia din 1989, manifestanții solicitând verbal, prin comunicate și prin alte forme de protest ruperea de regimul comunist abia înlocuit în decembrie 1989, promovarea unor persoane care nu aveau un trecut de activist de partid, înființarea unei televiziuni libere și alte astfel de solicitări de factură democratică”, susțin procurorii.
„Starea de fapt reținută și încadrarea juridică a faptelor au la bază exclusiv probatoriul administrat după data de 04.06.2021, la care cauza a fost restituită la parchet, ca urmare a parcurgerii procedurii de cameră preliminară, în urma căreia au fost anulate toate probele administrate anterior anului 2017 și s-a constatat nulitatea actelor de urmărire anterior efectuate”. Dosarul a fost trimis spre judecare Înaltei Curți de Casație și Justiție.
