Statul de drept – chemare la actiune 21 martie 2012

Stimate domn/stimata doamna,

STATUL DE DREPT SE DA IN RATE? Este normal ca mii de hotarari judecatoresti obtinute de salariatii bugetari sa fie executate abia in anul 2016?

Sunt intrebari la care va invitam sa raspundem impreuna in data de 21 martie 2012.

De aceea am initiat o campanie care vizeaza identificarea unor solutii viabile si satisfacatoare pentru plata drepturilor banesti obtinute de salariatii bugetari prin hotarari judecatoresti – alte solutii decat cea a esalonarii platilor pana in anul 2016.

Consideram ca opinia si sprijinul dumneavoastra (si al organizatiei/institutiei pe care o reprezentati) sunt esentiale pentru reusita campaniei.

Actiunea noastra este, in primul rand, un exercitiu democratic, o reactie normala si fireasca fata de o situatie fara precedent, cu grave consecinte pentru functionarea statului de drept.

Prin urmare, va invitam sa va alaturati initiativei noastre!

Detalii despre campanie si despre propunerile noastre puteti gasi in fisierele atasate, precum si pe site-ul www.statuldedrept.blogspot.com

prof.Caterinici Mihaela

Sc. Speciala nr.2 Constanta

Secretar executiv al

S.L.S.I.P.Constanta

Audierea publică

Statul de drept se dă în rate?

Data: 21 martie 2012 orele: 15.00 – 17.30

Locația: Hotel Royal, București, B-dul Mircea Vodă nr. 28, sect.3

REGULAMENT

1. Completați formularul de înscriere cu toate datele de contact solicitate și opțiunea dorită.

2. Depoziția scrisă va conține maxim 3 pagini.

3. Termenul limită de depunere a depozițiilor este 15 martie 2012, orele 16.00, la adresa de email statuldedrept@gmail.ro.

4. Depozițiile verbale se vor susține, în urma transmiterii depoziției scrise, în termenul prevăzut.

5. Participanții sunt invitați să vină cu 20 de minute înaintea începerii evenimentului de audiere publică.

6. Vorbitorii vor fi invitați la microfon în ordinea înscrierii și transmiterii depoziției scrise.

7. Vorbitorii vor avea la dispoziție un timp cuprins între 3 – 5 minute.

8. Membrii Comisiei de Experți pot pune întrebări clarificatoare martorilor, în maxim 30 de secunde. Martorii răspund concis, în maxim 1 minut/întrebare.

9. Toate depozițiile verbale se înregistrează și se vor posta pe site-ul evenimentului, alături de depozițiile scrise corespunzătoare.

10. Mass media și publicul larg vor avea rolul de observatori în cadrul evenimentului de audiere publică, neputând avea intervenții în sală, în timpul ,,audierii martorilor”. Se pot colecta opinii în afara evenimentului propriu zis de audiere publică.

11. Toți participanții, inclusiv mass media, vor primi raportul sinteză al evenimentului, în maxim 2 săptămâni, la adresa electronică indicată în formularul de înscriere.

Îndrumar de elaborare a depoziției scrise

Date administrative

1. Formulați un titlu al depoziției.

2. Numele depozantului, al organizației (dacă este cazul) și coordonatele de contact.

3. Data depunerii depoziției.

Cuprinsul depoziției

Depoziția scrisă cuprinde poziția semnatarului față de solicitarile Comisiei de Inițiere, exprimate în motivația sa scrisă.

Opinia trebuie însoțită de propunerea unei soluții.

Pentru a fi luată în considerare și analizată, soluția va fi însoțită de argumente realiste cum ar fi:

 simplu de pus în practică,

 reducerea costurilor administrative,

 beneficii directe și indirecte,

 impact social/economic semnificativ.

Este de dorit ca, depoziția să evidențieze și alte grupuri ale societății civile care pot beneficia de soluția propusă.

Decidenții politici vor lua în considerare soluția de echilibru care mulțumește un grup cât mai mare de beneficiari direcți și indirecți. În consecință, este de dorit ca soluția să fie susținută de cât mai mulți aliați.

Concluzia depozitiei

Prezentați, succinct, concluzia opiniei Dumneavoastră și argumentele susținătoare acesteia.

Notă: În funcție de subiect, depoziția va cuprinde cel mult 3 pagini.

O campanie de identificare a soluţiilor care ar putea permite plata drepturilor câştigate de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti

INIŢIATORI:

• Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa

• Liga Consilierilor Juridici din Judeţul Constanţa

• Asociaţia Pro Democraţia Brăila

• CENTRAS Constanţa

• Asociaţia pentru Calitate şi Cooperare în Educaţie Constanţa

• Centrul pentru Resurse Civice

• Asociaţia Educatoarelor şi Institutorilor din Grădiniţele Constănţene

Mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, numai dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate (Curtea Constituţională a României)

DEFINIREA PROBLEMEI. REZUMAT

• Hotărâri judecătoreşti irevocabile obţinute anterior anului 2008 vor fi executate abia după 8 ani, în 2016

Începând cu anul 2008 instanţele de judecată pronunţă sute de hotărâri judecătoreşti privind acordarea unor drepturi băneşti pentru salariaţii bugetari, în general şi, în special, pentru salariaţii din sistemul judiciar (magistraţi, personal auxiliar etc).

Din anul 2009, numărul hotărârilor judecătoreşti vizând acordarea de drepturi băneşti creşte, prin admiterea cererilor de chemare în judecată formulate de salariaţii din învăţământ care solicitau aplicarea majorărilor salariale prevăzute de Legea nr. 221/2008.

Spre finalul anul 2010, dar şi pe parcursul anului 2011, sunt pronunţate şi hotărâri judecătoreşti prin care instanţele de judecată constată netemeinicia reducerii cu 25% a drepturilor de natură salarială ale personalului din sistemul bugetar, stabilită prin Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

În primele 4 luni ale anului 2011, bugetarii câştigaseră în instanţă drepturi salariale în valoare de 530 milioane lei. Până la finele anului 2010 drepturile salariale câştigate în instanţă de bugetari totalizau 7,4 miliarde lei, astfel că suma totală care trebuia plătită de la buget ajunsese la aproape 8 miliarde de lei, respectiv circa 1,5% din PIB– se arată într-un material Mediafax din data de 23 mai 2011, citând surse guvernamentale.

La sfârşitul anului 2011, statul datora numai personalului didactic din învăţământ peste 6 miliarde de lei noi, sumă reprezentând drepturi băneşti câştigate în instanţă. Potrivit Legii bugetului de stat , în anul 2012 ar urma ca numai 230 de milioane de lei noi să fie alocate executării hotărârilor judecătoreşti, ceea reprezintă doar 5% din sumele datorate; dar şi acest procent va fi acordat eşalonat, în tranşe trimestriale egale.

În luna octombrie 2011, Camera Deputaţilor – cameră decizională – adoptă o lege care reeşaloneză până în anul 2016 plata drepturilor băneşti obţinute de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti (legea modifică Ordonanţa de Urgenţă nr. 71/2009).

Prin declararea constituţionalităţii acestei legi, se ajunge la situaţia nedorită în care titluri executorii obţinute anterior anului 2008 să fie executate abia după opt ani, ceea ce, afirmă specialiştii, depăşeşte cu mult exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin Constituţia României dar, mai ales, prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional.

Mai mult decât atât, unii specialişti în drept şi fiscalitate susţin că, în final, această reeşalonare va reprezenta o sarcină împovărătoare atât pentru beneficiarii hotărârilor judecătoreşti, cât şi pentru debitor, statul român, care va trebui să achite sumele actualizate cu rata inflaţiei. Însuşi Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, arăta într-o scrisoare adresată deputaţilor, în octombrie 2011, că o asemenea eşalonare va reprezenta o sarcină împovărătoare atât pentru creditor, cât şi pentru debitorul care va trebui să achite sumele actualizate cu rata inflaţiei.

Potrivit unei analize a Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, dacă la cele 6 miliarde de lei se adăugă şi rata inflaţiei, numai pentru personalul didactic suma se ridică la aproximativ 7 miliarde de lei.

Concret, Legea de aprobare (cu modificări) a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009, stabileşte că termenul de plată a drepturilor câştigate în justiţie de bugetari va fi extins până în 2016 şi că se vor modifica şi procentele de returnare a banilor: în anul 2012 – 5% din valoarea titlului executoriu, în anul 2013 – 10% din valoarea titlului executoriu, în anul 2014 – 25% din valoarea titlului executoriu, în anul 2015 – 25% din valoarea titlului executoriu, în 2016 – 35% din valoarea titlului executoriu.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 a fost adoptată iniţial pentru a contracara executarea hotărârilor judecătoerşti care vizau plata unor drepturi băneşti ale magistraţilor şi a altor categorii de salariaţi bugetari.

• Proiectul de lege privind eşalonarea plăţilor până în 2016 este aspru criticat de Procurorul General, reprezentanţii puterii judecătoreşti, societatea civilă şi numeroşi specialişti în drept

Anterior adoptării legii, atât Procurorul General al României, cât şi reprezentanţii puterii judecătoreşti au atras atenţia cu privire la încălcarea principiilor statului de drept, în situaţia în care legislativul va aproba o asemenea reglementare.

Astfel, Procurorul General al României, Codruţa Kovesi, a declarat că succesiunea de acte normative care au amânat acordarea drepturilor salariale câştigate în instanţă cu titlu executoriu au avut ca efect eşalonarea repetată a plăţii sumelor prevăzute în titlurile executorii şi perpetuarea acestor soluţii ridică semne de întrebare asupra respectării de către stat a garanţiilor dreptului la un proces echitabil şi a dreptului de proprietate. Prin adoptarea legii şi reeşalonarea plăţilor până în anul 2016 se ajunge la situaţia nedorită în care titluri executorii obţinute anterior anului 2008 să fie executate abia după opt ani, ceea ce depăşeşte cu mult exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional şi, în final, va reprezenta o sarcină împovărătoare atât pentru creditor, cât şi pentru debitorul care va trebui să achite sumele actualizate cu rata inflaţiei.

La rândul său, Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, Horaţius Dumbravă a declarat că adoptarea unor acte normative succesive prin care este eşalonată plata drepturilor salariale acordate personalului din sistemul bugetar, prin hotărâri judecătoreşti ce constituie titluri executorii, constituie o încălcare a dreptului de acces la justiţie al titularilor acestor titluri executorii.

De asemenea, reprezentantul Consiliului Superior al Magistraturii mai susţine că statul nu poate fi scutit de obligaţia sa de a garanta fiecărei persoane dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi executorii într-un interval rezonabil. (…) autorităţile nu pot invoca lipsa de fonduri sau a altor resurse pentru a justifica neexecutarea unor hotărâri judecătoreşti. Prin aplicarea actului normativ în discuţie, s-ar ajunge în situaţia în care executarea unei hotărâri judecătoreşti din 2008 ar urma să se finalizeze abia în 2016, or, într-o astfel de situaţie, este evident că cerinţa executării hotărârilor judecătoreşti definitive şi executorii într-un interval rezonabil este încălcată flagrant. Dumbravă arată că se impune respingerea O.U.G. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.

• Legea privind eşalonarea plăţilor până în 2016 este declarată constituţională, dar stârneşte în continuare tensiuni şi controverse în spaţiul public

După adoptarea legii, grupurile parlamentare ale P.S.D. şi P.N.L. au sesizat Curtea Constituţională, considerând că Legea de aprobare a O.U.G. nr. 71/2009 contravine prevederilor Constituţiei.

În data de 28 noiembrie 2011 Curtea Constituţională respinge sesizarea opoziţiei parlamentare, considerând că amânarea până în 2016 a plăţii drepturilor salariale câştigate de bugetari prin hotărâri judecătoreşti este în concordanţă cu Constituţia.

Deşi declarată constituţională, legea privind eşalonarea plăţilor până în 2016 stârneşte în continuare controverse. Numeroase voci din spaţiul public afirmă că instanţa de contencios constituţional nu a ţinut cont de normele europene în materia executării hotărârilor judecătoreşti.

Afirmaţiile par a fi îndreptăţite cu atât mai mult cu cât însăşi Curtea Constituţională stabilise într-o decizie din 2010 că mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, numai dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate.

În aceste condiţii, persoanele afectate, societatea civilă, decidenţii politici, dar şi reprezentanţii celor trei puteri în stat ar trebui să încerce să răspundă câtorva întrebări:

• Decizia Curţii Constituţionale are în vedere exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional?

• În situaţia în care, în 2011, Curtea Constituţională apreciază că eşalonarea plăţilor stabilite prin hotărâri judecătoreşti se poate face pe o perioadă de 8 ani, deci până în anul 2016, se poate aprecia că acest termen de executare este unul rezonabil?

• În ce măsură eşalonarea pe o perioadă de 8 ani a unor plăţi stabilite prin hotărâri judecătoreşti mai permite ca România să-şi păstreze statutul de stat de drept?

• Ce autoritate şi ce mecanism constituţional mai pot garanta că acest termen de 8 ani nu va fi prelungit ulterior ?

EVOLUŢIA SITUAŢIEI. CONTEXTUL ECONOMIC, SOCIAL, POLITIC ŞI JURIDIC

• Parlamentul României adoptă legea privind majorarea salariilor personalului didactic. Legea este declarată constituţională. Preşedintele României promulgă legea

La 30 ianuarie 2008, Guvernul României a aprobat O.G. nr. 15/2008 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2008 personalului din învăţământ publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 82/01.02.2008.

O.G. nr. 15/2008 a fost aprobată, cu modificări, de către Parlamentul României prin Legea nr. 221/2008 . Principala modificare adusă de Legea nr. 221/2008 consta în majorarea coeficientului de multiplicare 1.000 pentru personalul didactic şi didactic auxiliar la 400,00 lei, ceea ce reprezenta o majorare salarială medie de aproximativ 34%.

Legea nr. 221/2008 a făcut obiectul controlului de constituţionalitate, înainte de promulgarea acesteia, la sesizarea Guvernului. Prin Decizia nr. 1093/15.10.2008, Curtea Constituţională a constatat că această lege este constituţională, reţinând, în esenţă, următoarele:

Aceste creşteri salariale suplimentare faţă de cele aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr. 15/2008 reprezintă o măsură de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ, legiuitorul fiind competent să stabilească condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, deoarece potrivit art. 61 alin.(1) din Constituţie Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

• Guvernul adoptă o ordonanţă de urgenţă, care amână aplicarea majorărilor salariale. Ordonanţă de urgenţă este declarată neconstituţională

Deşi Legea nr. 221/2008 a fost declarată constituţională, ulterior promulgării, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă nr. 136/2008, care stipula că majorarea salarială urmează a se aplica începând cu plata drepturilor salariale aferente lunii aprilie 2009, în condiţiile prevăzute de legea unitară de salarizare a personalului din sectorul bugetar şi ţinând seama de gradul de îndeplinire a criteriilor de performanţă, de creşterea competitivităţii şi calităţii actului de învăţământ.

Această ordonanţă de urgenţă a fost declarată neconstituţională de către Curtea Constituţională, în urma sesizării Avocatului Poporului. Astfel, prin Decizia nr. 1221 din 12 noiembrie 2008, Curtea Constituţională a reţinut că art. 1 alin. (4) din Constituţie a instituit principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, ceea ce presupune, pe de o parte, că niciuna dintre cele trei puteri nu poate interveni în activitatea celorlalte puteri, iar pe de altă parte, presupune controlul prevăzut de lege asupra actelor emise de fiecare putere în parte (…) Astfel, ordonanţa de urgenţă, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă faţă unei situaţii extraordinare, se justifică prin necesitatea şi urgenţa reglementării acestei situaţii care, datorită circumstanţelor sale, impune adoptarea de soluţii imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Or, adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 136/2008 nu a fost motivată de necesitatea reglementării într-un domeniu în care legiuitorul primar nu a intervenit, ci, dimpotrivă, de contracararea unei măsuri de politică legislativă în domeniul salarizării personalului din învăţământ adoptată de Parlament (…) Guvernul, prin intervenţia sa ulterioară, intră în conflict cu prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.

• Guvernul emite alte ordonanţe de urgenţă care amână sau modifică majorarea salarială. Prin decizii succesive, Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea tuturor ordonanţelor de urgenţă care modifică legea privind majorarea salariilor.

Imediat după declararea ca neconstituţională a primei ordonanţe de urgenţă, Guvernul României stăruie în încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat. Astfel, în data de 11.11.2008, Guvernul emite O.U.G. nr. 151/2008.

Sesizată în legătură cu neconstituţionalitatea art. I pct. 2 şi 3 din această nouă ordonanţă, Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 842 din 2 iunie 2009, dar şi prin Decizia nr. 984 din 30 iunie 2009 declară aceste texte de lege ca fiind neconstituţionale.

Curtea Constituţională, prin decizia nr. 989/30.06.2009, a constatat încă o dată neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. I pct. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 151/2008, concomitent cu constatarea neconstituţionalităţii art. 2 şi 3 din O.U.G. nr. 1/2009.

• Instanţele de judecată pronunţă tot mai multe hotărâri judecătoreşti favorabile salariaţilor din sistemul bugetar

Imediat după declararea neconstituţionalităţii primei ordonanţe de urgenţă instanţele de judecată admit cererile de chemare în judecată formulate de sindicatele din învăţământ, stabilind că majorările salariale prevăzute de Legea nr. 221/2008 trebuie aplicate.

Spre finalul anul 2010, dar şi pe parcursul anului 2011, sunt pronunţate tot mai multe hotărâri judecătoreşti prin care instanţele de judecată constată netemeinicia reducerii cu 25% a drepturilor de natură salarială ale personalului din sistemul bugetar, stabilită prin Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

• Legea privind eşalonarea plăţilor până în 2016 este declarată constituţională, dar stârneşte în continuare tensiuni şi controverse în spaţiul public

Deşi este vehement criticată de Procurorul General al României, Consiliul Superior al Magistraturii, opoziţia parlamentară şi societatea civilă, legea privind eşalonarea plăţilor până în 2016 este adoptată şi, ulterior, declarată constituţională.

SOLUŢII / MODALITĂŢI DE PLATĂ PE CARE LE PROPUNEM

În acest context, se impune identificarea unor soluţii care ar putea permite plata drepturilor câştigate de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti, soluţii care să satisfacă interesele şi nevoile tuturor părţilor implicate.

1. Plata integrală, fără eşalonare (abrogarea OUG 71/2009 şi a legii care eşalonează plăţile până în 2016);

2. Plata în, cel mult, trei tranşe;

3. Compensarea sumelor datorate prin scutirea de impozitul pe venit (scutirea de impozitul pe venit/alte taxe şi contribuţii până la concurenţa sumelor datorate)

4. Compensarea sumelor datorate prin acordarea unor bonuri de tezaur pentru beneficiarii hotararilor judecatoresti.

CHEMARE LA ACŢIUNE !

AUDIERE PUBLICĂ

Bucureşti, 21 martie 2012

În România s-a ajuns în situaţia în care sute de hotărâri judecătoreşti irevocabile, obţinute de salariaţii bugetari, vor fi executate abia după opt ani, în 2016.

Considerând că o asemenea situaţie este incompatibilă cu principiile statului de drept, vă propunem să vă alăturaţi campaniei noastre !

După 1989, drumul României către redobândirea statutului de democraţie autentică şi stat de drept s-a redeschis. Cel puţin teoretic, ţara noastră dispune de un cadru constituţional şi de instituţii care asigură colaborarea şi supravegherea reciprocă dintre cele trei puteri ale statului.

În ultimii ani însă, nu de puţine ori, tot mai multe voci din spaţiul public atrag atenţia asupra declanşării unui proces de degradare a fundamentului statului de drept. Cele mai multe critici se îndreaptă împotriva utilizării în mod excesiv a reglementării prin ordonaţe de urgenţă ale guvernului şi prin procedura asumării răspunderii. Parlamentul, ca unică putere legiuitoare, este redus, astfel, la o simplă anexă a guvernului.

Mai grav, prin acelaşi tip de mecanisme, dominaţia puterii executive s-a impus în ultima perioadă, direct sau indirect, şi asupra puterii judecătoreşti.

Cel mai elocvent exemplu în acest sens este acela al legii care prelungeşte efectele unei ordonaţe de urgenţă prin care se suspendă, practic, aplicarea unor hotărâri judecătoreşti devenite executorii – Legea nr. 230/2011. Executarea hotărârilor judecătoreşti, unele dintre acestea obţinute înaite de 2008, este eşalonată până în 2016.

Prin aceasta, se depăşesc cu mult exigenţele de rezonabilitate pe care le reclamă garanţiile instituite prin Constituţia României dar, mai ales, prin art. 6 din Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 1 din Primul protocol adiţional.

Astfel, sunt prejudiciaţi din punct de vedere economic, social şi moral, pe termen lung, salariaţi din educaţie, sănătate, justiţie, ministerul de interne, precum şi largi categorii de funcţionari publici.

Ca reacţie la situaţia creată, a luat naştere Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept, ai cărei membri fondatori sunt: Sindicatul Liber al Salariaţilor din Învăţământul Preuniversitar Constanţa; Liga Consilierilor Juridici din Judeţul Constanţa; Centrul Regional de Resurse pentru ONG-uri; Centrul pentru Resurse Civice; Asociaţia Educatoarelor şi Institutorilor din Grădiniţele Constănţene; Asociaţia pentru Calitate şi Cooperare în Educaţie; Asociaţia Pro Democraţia – Club Brăila.

Alătură-te Coaliţiei Naţionale pentru Statul de Drept !

Legea privind eşalonarea plăţilor până în 2016 a fost declarată constituţională, dar controversele şi tensiunile din spaţiul public se menţin.

Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept respectă decizia Curţii Constituţionale, dar consideră, totuşi, că o asemenea situaţie este incompatibilă cu principiile statului de drept. Măcar şi pentru simplul fapt că, odată precedentul creat, este firesc să ne întrebăm cu toţii: Ce autoritate şi ce mecanism constituţional mai pot garanta că acest termen de 8 ani nu va fi prelungit ulterior ?

Pentru aceasta, Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept a declanşat o campanie menită să identifice soluţii care ar putea permite plata drepturilor câştigate de salariaţii bugetari prin hotărâri judecătoreşti.

Într-o democraţie autentică, influenţarea deciziilor politice care afectează viaţa socială şi economică a cetăţenilor se realizează prin implicarea societăţii civile, ca un mecanism reglator, complementar celor instituite constituţional. Este un exerciţiu democratic fundamental.

Vă invităm, prin urmare, să vă alăturaţi campaniei noastre:

– fie prin aderarea la această coaliţie, ca partener, până la data de 15 martie 2012

– fie prin depunerea/transmiterea unei depoziţii în cadrul audierii publice pe care o vom organiza în data de 21 martie 2012, la Bucureşti (depoziţia trebuie depusă/transmisă până la data de 15 martie 2012)

Depoziţia reprezintă punctul dumneavoastră de vedere faţă de una dintre soluţiile propuse de noi, dar se poate constitui şi într-o soluţie proprie, construită pe baza argumentelor dumneavoastră.

SOLUTII / MODALITĂŢI DE PLATĂ PE CARE LE PROPUNEM

1. Plata integrală, fără eşalonare (abrogarea Legii care eşalonează plăţile până în 2016);

2. Plata în cel mult trei tranşe;

3. Compensarea sumelor datorate prin scutirea de impozitul pe venit (scutirea de impozitul pe venit / alte taxe şi contribuţii până la concurenţa sumelor datorate);

4. Compensarea sumelor datorate prin acordarea unor bonuri de tezaur pentru beneficiarii hotărârilor judecătoreşti.

• Consideraţi a fi viabile soluţiile propuse de Coaliţia Naţională pentru Statul de Drept? De ce? (vă rugăm să argumentaţi opinia dvs.)

• Ce soluţii alternative propuneţi pentru soluţionarea acestei probleme?

• Care ar fi, în opinia dumneavoastră, termenul rezonabil de soluţionare ?

Audierea publică este o procedură transparentă, de colectare de opinii, prin care orice grup, organizaţie, instituţie şi persoană interesată îşi poate aduce contribuţia la definirea şi identificarea celei mai viabile soluţii pentru problema pusă în discuţie.

• Opinia dumneavoastră (depoziţia), formulată în scris, va fi prezentată în cadrul audierii publice, fie direct de dumneavoastră, fie de un reprezentant desemnat, după ce a fost transmisă, până la data 15 martie 2012, la adresa de e-mail statuldedrept@gmail.com sau pe fax, la nr. 0241-617022.

• Opiniile colectate prin procedura de audiere publică vor fi sintetizate într-un raport întocmit de o comisie de experţi neutră, echidistantă şi independentă.

• Raportul comisiei de experţi va fi prezentat într-o conferinţă de presă, organizată în termen de două săptămâni de la data audierii publice, fiind transmis ulterior tuturor participanţilor.

• Raportul comisiei de experţi va fi înaintat decidenţilor politici: Parlament, Guvern, ministere de specialitate etc

Detaliile şi documentele campaniei pot fi consultate pe www.statuldedrept.blogspot.com

Manager de campanie

Prof. Mihaela Caterinici

Până la data de 29 februarie 2012, s-au alăturat campaniei noastre:

• Academia de Advocacy

• Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ

• Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind

Lista partenerilor rămâne deschisă până la data de 15 martie 2012.

Persoane de contact: Mihaela Caterinici – 0721465513; Emilian Avrămescu – 0724239879

PARTENERI AI COALIŢIEI NAŢIONALE PENTRU STATUL DE DREPT

Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ