Semnificația bisericească a zilei de 20 Februarie

ÃŽn aceastĂ„Ć’ lunĂ„Ć’, ziua a douĂ„Ć’zecea, pomenirea preacuviosului pĂ„Ć’rintelui nostru, Leon, episcopul Cataniei, fĂ„Ć’cĂ„Ć’torul de minuni. Acest sfânt se trĂ„Ć’gea din Ravena, fiind fiu de pĂ„Ć’rinĂ…ÂŁi de neam ales ÅŸi binecredincioÅŸi. Din pricina curĂ„Ć’Ă…ÂŁiei vieĂ…ÂŁii lui, a nevoinĂ…ÂŁei ÅŸi grijii faĂ…ÂŁĂ„Ć’ de cugetul sĂ„Ć’u, trecând dupĂ„Ć’ lege prin toate sfinĂ…ÂŁitele trepte, prin dumnezeiascĂ„Ć’ alegere, a fost fĂ„Ć’cut întâistĂ„Ć’tĂ„Ć’tor al mitropoliei Cataniei, care se afla în insula Siciliei. Leon, potrivit cu numele lui, ca un leu plin de îndrĂ„Ć’znire ÅŸi strĂ„Ć’lucind ca un luminĂ„Ć’tor, a luminat pe toĂ…ÂŁi, având grijĂ„Ć’ de suflete, ajutorând vĂ„Ć’duvele ÅŸi îngrijindu-se de toĂ…ÂŁi. A ridicat o bisericĂ„Ć’ mare, în cinstea bunei biruitoare muceniĂ…ÂŁe Lucia ÅŸi a ars pe Iliodor cel ce fĂ„Ć’cea cu farmecele semne ÅŸi minuni. Acest Iliodor, fĂ„Ć’cându-se cunoscut în mijlocul poporului ca fĂ„Ć’cĂ„Ć’tor de minuni ÅŸi de nĂ„Ć’luciri, a cutezat sĂ„Ć’ sĂ„Ć’vârÅŸeascĂ„Ć’ ÅŸi asupra Bisericii lui Dumnezeu, meÅŸteÅŸugirile lui cele rele. Atunci fericitul, prinzându-l cu nevoinĂ…ÂŁĂ„Ć’ în mâinile lui ÅŸi legându-l cu sfântul epitrahil, a poruncit sĂ„Ć’ fie aprins în mijlocul cetĂ„Ć’Ă…ÂŁii foc mare, ÅŸi mĂ„Ć’rturisind toate farmecele lui, a intrat cu el, Ă…ÂŁinându-l legat de grumaz, în mijlocul focului; ÅŸi n-a ieÅŸit sfântul din foc pânĂ„Ć’ nu a fĂ„Ć’cut pe acel ticĂ„Ć’los cenuşă ÅŸi spuzĂ„Ć’. Faptul acesta a fĂ„Ć’cut pe toĂ…ÂŁi sĂ„Ć’ se mire, nu numai pentru cĂ„Ć’ sfântul a rĂ„Ć’mas nevĂ„Ć’tĂ„Ć’mat, ci ÅŸi pentru cĂ„Ć’ focul nu s-a atins nici de veÅŸmintele sale. Deci, mergând vestea pretutindeni în lume de aceastĂ„Ć’ minune ÅŸi ajungând ÅŸi la urechile împĂ„Ć’raĂ…ÂŁilor Leon ÅŸi Constantin, aceÅŸtia au trimis de a adus pe sfânt, ÅŸi i-au cerut sĂ„Ć’ se roage pentru dânÅŸii. Acest cuvios pĂ„Ć’rinte a fost mare întru minuni, nu numai în timpul vieĂ…ÂŁii, ci ÅŸi dupĂ„Ć’ sĂ„Ć’vârÅŸirea din viaĂ…ÂŁĂ„Ć’. Tot în aceastĂ„Ć’ zi, pomenirea sfântului mucenic Sadoc episcopul ÅŸi a sfinĂ…ÂŁilor ce s-au sĂ„Ć’vârÅŸit împreunĂ„Ć’ cu dânsul, o sutĂ„Ć’ douĂ„Ć’zeci ÅŸi opt la numĂ„Ć’r. Sf. Mucenic Sadoc, Episcopul Persiei ÅŸi cei 128 de martiri au suferit împreunĂ„Ć’ cu dânsul în Persia, sub împĂ„Ć’ratul Savoriu al II-lea. Sf. Sadoc era succesorul mucenicului Simeon (prĂ„Ć’znuit în 17 aprilie). OdatĂ„Ć’, Sadoc a avut un vis în care Sf. Simeon îi povestea despre cum a pĂ„Ć’timit el însuÅŸi moartea ca martir.  ÃŽnfĂ„Ć’Ă…ÂŁiÅŸat în mare slavĂ„Ć’ la capĂ„Ć’tul unei scĂ„Ć’ri care ducea în rai, Sf. Simeon i-a spus: „RidicĂ„Ć’-te pânĂ„Ć’ la mine, Sadoc, nu-Ă…ÂŁi fie teamĂ„Ć’. Ieri m-am ridicat eu, astĂ„Ć’zi te vei ridica tu.” La puĂ…ÂŁin timp, împĂ„Ć’ratul Savoriu a reînceput persecuĂ…ÂŁia împotriva creÅŸtinilor, dând ordin ca Sf. Sadoc împreunĂ„Ć’ cu clerul ÅŸi enoriaÅŸii sĂ„Ć’i sĂ„Ć’ fie prinÅŸi ÅŸi arestaĂ…ÂŁi. ÃŽn total, 128 de oameni au fost arestaĂ…ÂŁi, dintre care ÅŸi nouĂ„Ć’ fecioare. AceÅŸtia au fost torturaĂ…ÂŁi în închisoare timp de 5 luni, cerându-li-se lepĂ„Ć’darea de Hristos ÅŸi închinarea la zeul soarelui ÅŸi al focului. CurajoÅŸii martiri au rĂ„Ć’spuns: „Noi suntem creÅŸtini ÅŸi ne închinam la un singur Dumnezeu”. ToĂ…ÂŁi au fost condamnaĂ…ÂŁi la tĂ„Ć’ierea capului cu sabia. Tot în aceastĂ„Ć’ zi, pomenirea preacuviosului pĂ„Ć’rintelui nostru Visarion. Acest cuvios pĂ„Ć’rinte al nostru Visarion s-a nĂ„Ć’scut trupeÅŸte în Egipt. DupĂ„Ć’ ce s-a fĂ„Ć’cut mai mare ÅŸi a fost învĂ„Ć’Ă…ÂŁat Sfintele Scripturi, a strĂ„Ć’lucit întru inima lui lumina cea sfântĂ„Ć’. Pentru aceasta din fragedĂ„Ć’ vârstĂ„Ć’ a iubit pe Dumnezeu foarte, neîntinând în nici un fel sfântul botez pe care-l primise în pruncie. Astfel, suindu-se într-un loc pustiu, se nevoia ca fiind fĂ„Ć’rĂ„Ć’ de trup; ÅŸi defĂ„Ć’imând trupul ca ceva stricĂ„Ć’cios, a supus tot rĂ„Ć’ul binelui ÅŸi a avut ajutor pe Dumnezeu, pe Care îl iubea. PĂ„Ć’zind curat chipul lui Dumnezeu, cu toatĂ„Ć’ puterea sĂ„Ć’vârÅŸea aceleaÅŸi lucruri ca ÅŸi proorocii cei mari, cei care au vorbit cu Dumnezeu aievea. Astfel dacĂ„Ć’ Moise, temelia tuturor proorocilor, prin lemn a prefĂ„Ć’cut apele cele amare în ape dulci, închipuind Crucea Domnului, ca sĂ„Ć’ liniÅŸteascĂ„Ć’ pe iudeii ce cârteau, acest fericit, mergând odatĂ„Ć’ cu ucenicul sĂ„Ć’u pe cale, neavând apĂ„Ć’ ÅŸi fiind arÅŸi de sete, prin însemnarea Crucii în vĂ„Ć’zduh, a prefĂ„Ć’cut apa mĂ„Ć’rii, din sĂ„Ć’ratĂ„Ć’ ÅŸi cu neputinĂ…ÂŁĂ„Ć’ de bĂ„Ć’ut în apĂ„Ć’ dulce ÅŸi rece ÅŸi bunĂ„Ć’ de bĂ„Ć’ut; din care ÅŸi îndestulându-se împreunĂ„Ć’ cu alĂ…ÂŁii mulĂ…ÂŁi, au mulĂ…ÂŁumit lui Dumnezeu. Ă…Ĺľi tot astfel dupĂ„Ć’ cum Iosua Navi, oarecând, biruind pe Amalic a oprit soarele din drumul sĂ„Ć’u, pânĂ„Ć’ ce a înfrânt pe duÅŸmani, ÅŸi acest fericit, aflându-se odatĂ„Ć’ într-un loc oarecare ÅŸi spre folosul multora vorbind ÅŸi fiind vremea spre searĂ„Ć’, cerând de la Dumnezeu, a oprit soarele pânĂ„Ć’ ce a sĂ„Ć’vârÅŸit învĂ„Ć’Ă…ÂŁĂ„Ć’tura. A coborât apoi apĂ„Ć’ din cer, ca ÅŸi Ilie, de mai multe ori, când unii au cerut de la el aceasta. Proorocul Elisei, oarecând, cu cojocul lui Ilie a trecut Iordanul, fĂ„Ć’rĂ„Ć’ sĂ„Ć’ se ude; iar fericitul acesta în loc de Iordan a trecut Nilul, folosindu-se în loc de cojoc de semnul crucii. Asemenea ÅŸi alte semne fĂ„Ć’când cu puterea Crucii, ÅŸi pânĂ„Ć’ la adânci bĂ„Ć’trâneĂ…ÂŁi slujind lui Dumnezeu, s-a mutat cĂ„Ć’tre veÅŸnicele locaÅŸuri. Tot în aceastĂ„Ć’ zi, pomenirea celui dintre sfinĂ…ÂŁi pĂ„Ć’rintelui nostru Agaton, papĂ„Ć’ al Romei. Acest cuvios pĂ„Ć’rinte al nostru ÅŸi fĂ„Ć’cĂ„Ć’tor de minuni Agaton era din Italia, fiu de pĂ„Ć’rinĂ…ÂŁi creÅŸtini, cucernici ÅŸi bine cinstitori, care, ostenindu-se, l-au învĂ„Ć’Ă…ÂŁat toatĂ„Ć’ Scriptura cea de Dumnezeu insuflatĂ„Ć’ ÅŸi folositoare. CĂ„Ć’ci atât de mult s-a folosit ÅŸi s-a umilit, încât, dupĂ„Ć’ ce au murit pĂ„Ć’rinĂ…ÂŁii sĂ„Ć’i, a adunat toatĂ„Ć’ bogĂ„Ć’Ă…ÂŁia lor ÅŸi chemând odatĂ„Ć’ pe sĂ„Ć’raci le-a împĂ„Ć’rĂ…ÂŁit-o pe toatĂ„Ć’ ÅŸi s-a dus la o mĂ„Ć’nĂ„Ć’stire, unde s-a fĂ„Ć’cut monah. Ă…Ĺľi îmbrĂ„Ć’cându-se în chipul îngeresc, slujea lui Dumnezeu ziua ÅŸi noaptea, fĂ„Ć’când rugĂ„Ć’ciuni pentru lume. Ă…Ĺľi se nevoia atât de mult spre fapta bunĂ„Ć’, iar fapta bunĂ„Ć’ nu se ascunde, a ajuns papĂ„Ć’ al Romei. Ă…Ĺľi bine împodobind aceastĂ„Ć’ vrednicie, în pace s-a mutat cĂ„Ć’tre Domnul. Tot în aceastĂ„Ć’ zi, pomenirea cuviosului pĂ„Ć’rintelui nostru Chindiu, episcopul Pisidei. Tot în aceastĂ„Ć’ zi, pomenirea cuviosului pĂ„Ć’rintelui nostru Plotiu.