Concluziile participării ministrului afacerilor externe, Titus Corlăţean, la reuniunea extraordinară a Consiliului Afaceri Externe

Ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, a participat luni, 3 martie 2014, la Bruxelles, la reuniunea extraordinară a miniştrilor afacerilor externe din statele membre ale UE.

Miniştrii europeni au avut o dezbatere amplă pe marginea situaţiei din Ucraina, cu accent pe ultimele evoluţii din peninsula Crimeea şi au analizat modalităţile prin care UE poate acţiona în direcţia soluţionării actualei crize. Au fost adoptate Concluzii ale Consiliului.

Statele membre UE au condamnat în unanimitate încălcarea clară a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către forţele armate ale Federaţiei Ruse, precum şi decizia Consiliului Federaţiei, luată la 1 martie 2014, de autorizare a utilizării acestor forţe pe teritoriul ucrainean. Au subliniat că aceste acţiuni încalcă prevederile Cartei ONU şi ale Actului Final de la Helsinki, precum şi angajamentele asumate de Federaţia Rusă, prin Memorandum-ul de la Budapesta (1994) şi Tratatul bilateral de Prietenie, Cooperare şi Parteneriat (1997). Miniştrii europeni au solicitat retragerea forţelor armate ale Federaţiei Ruse în zonele delimitate de Acordul privind Statutul şi Condiţiile staţionării Flotei Mării Negre pe teritoriul Ucrainei (1997). De asemenea, miniştrii europeni au solicitat desfăşurarea de consultări, atât în plan bilateral, cu Ucraina, cât şi între statele semnatare ale Memorandum-ului din 1994, conform obligaţiilor asumate de Federaţia Rusă prin tratatele la care este parte. Au reiterat necesitatea soluţionării paşnice a actualei crize, conform principiilor dreptului internaţional, precum şi continuarea angajamentului UE, alături de OSCE şi alţi parteneri internaţionali, în acest sens.

Consiliul UE a apreciat reţinerea manifestată până în prezent de noul guvern de la Kiev şi a reafirmat importanţa asigurării reprezentării adecvate a tuturor regiunilor şi minorităţilor naţionale, încurajând Ucraina să utilizeze expertiza Consiliului Europei în acest domeniu.

Consiliul UE a reiterat deschiderea Uniunii către o relaţie cu Federaţia Rusă bazată pe interes comun şi respect reciproc, însă a subliniat că aceste obiective sunt periclitate în contextul actual. În aceste condiţii, în lipsa unor paşi ai Federaţiei Ruse în sensul de-escaladării situaţiei, UE va decide în privinţa consecinţelor asupra relaţiilor bilaterale, precum suspendarea dialogului pentru liberalizarea vizelor cu Federaţia Rusă, suspendarea negocierilor privind Noul Acord UE-Rusia şi va examina şi alte măsuri ţintite. Consiliul va menţine constant subiectul în atenţie, în lumina evoluţiilor din teren.

Şefii diplomaţiilor europene au indicat angajamentul UE, alături de FMI şi alte instituţii financiare internaţionale, de a sprijini Ucraina în plan economic, pe baza unui angajament clar al acesteia faţă de adoptarea reformelor necesare. Totodată, au reconfirmat oferta UE privind semnarea Acordului de Asociere şi a Acordului Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina.

În cadrul discuţiilor, ministrul român de externe, Titus Corlăţean, a arătat că, în calitate de stat membru al UE şi NATO, vecin al Ucrainei, şi aflat în imediata apropiere a Peninsulei Crimeea, România urmăreşte cu profundă preocupare evoluţia evenimentelor. A condamnat încălcarea de către Federaţia Rusă, prin acţiuni militare, a legislaţiei internaţionale şi a subliniat necesitatea ca aceasta să respecte prevederile Cartei ONU şi principiile OSCE, care constituie fundamentul păcii şi stabilităţii în Europa. A făcut apel la oprirea imediată a agresiunii militare şi la detensionarea situaţiei.

Ministrul Titus Corlăţean a reiterat imperativul asigurării securităţii, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, cu respectarea deplină a drepturilor tuturor cetăţenilor săi, fără discriminare şi indiferent de origine etnică. A evidenţiat necesitatea asigurării, de către toate părţile implicate, a unui climat adecvat pentru desfăşurarea alegerilor programate pentru 25 mai 2014. A argumentat că numai un exerciţiu electoral democratic, desfăşurat în condiţii de deplină transparenţă şi în absenţa oricăror presiuni, va fi de natură să indice opţiunile legitime ale tuturor cetăţenilor Ucrainei, cu privire la viitor.

Şeful diplomaţiei române a subliniat că este absolut necesară refacerea, cât mai grabnică şi, în orice caz, până la momentul scrutinului din 25 mai, de către autorităţile de la Kiev, a cadrului juridic privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv utilizarea limbilor minoritare, în consultare cu reprezentanţii acestora şi în conformitate cu normele internaţionale în materie şi cu avizul Comisiei de la Veneţia şi ICMN OSCE. A arătat că acesta reprezintă un gest esenţial de sporire a încrederii – atât în plan intern, cât şi pentru comunitatea internaţională – şi un element cheie în asigurarea unui climat propice bunei desfăşurări a exerciţiului electoral.

Ministrul român de externe a argumentat în favoarea unei implicări active, consistente şi unitare a UE în Ucraina, atât pe termen scurt, în detensionarea situaţiei actuale, asigurarea stabilităţii interne şi redresarea situaţiei economice, cât şi pe termen mediu şi lung, prin menţinerea unui parcurs european deschis pentru Ucraina. A salutat deschiderea noului Guvern de la Kiev de a semna Acordul de Asociere şi Acordul Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb cu Ucraina şi a reiterat angajamentul României, ca stat membru UE, de a contribui la acest proces.