Biroul de informare publică şi relaţii cu presa din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este împuternicit să aducă la cunoştinţa opiniei publice următoarele:
În continuarea cercetărilor efectuate în cauza privind ,,furturi de maşini de lux,, procurorii Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au solicitat instanţei de judecată arestarea preventivă a următorilor inculpaţi aflaţi în stare de reţinere:
LASZLO JOZSEF sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, complicitate la înşelăciune, tăinuire (4 fapte) şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni;
BOLDIZSAR – MATYUS BELA sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune (5 fapte), complicitate la înşelăciune, tăinuire şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni;
BARABAŞ ROBERT sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de complicitate la înşelăciune şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni;
PAL DENEŞ sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăinuire, favorizarea infractorului şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni;
KADAR LEVENTE sub aspectul săvârşirii infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni;
IGNAT MARIAN sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune, complicitate la înşelăciune, tăinuire (2 fapte), fals material în înscrisuri oficiale şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni;
ZAMFIROIU CĂTĂLIN sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tăinuire.
Din probatoriul administrat în cauză, până la acest moment al urmăririi penale, a rezultat faptul că inculpaţii cumpărau, în schimbul unor sume modice, autovehicule achiziţionate de persoane fizice sau juridice maghiare în sistem leasing sau în baza unor credite bancare, persoane care erau, însă, aflate în imposibilitatea de a mai plăti ratele, pe care le transportau în România şi le ofereau spre vânzare unor persoane de bună credinţă la preţuri inferioare celor vehiculate pe piaţa de profil.
De asemenea, se ocupau şi cu falsificarea documentelor de provenienţă ale vehiculelor în cauză, ori ale altor autovehicule furate şi aflate deja în România, atât rolul acestora, dar şi al celorlalţi învinuiţi fiind bine stabilit.
Transportul autovehiculelor din Ungaria în România se realiza de către învinuiţii cu rol de „cărăuşi” sau prin intermediul altor persoane, dispuse ca, în schimbul unor sume de bani, să se deplaseze cu mijloacele de transport în comun în Ungaria, să preia autoturismele şi să le transporte în România în locaţii prestabilite.
În cazul în care nu se reuşea comercializarea autoturismelor în România, acestea erau transportate în Republica Moldova unde erau comercializate prin intermediul unor cetăţeni moldoveni.
În ambele situaţii, cu privire la aceste autoturisme se făceau reclamaţii de proprietarii de drept, ca fiind furate pe teritoriul Ungariei, după neplata unui anumit număr de rate, în funcţie de prevederile contractelor de leasing sau împrumut. Acest interval de timp era suficient învinuiţilor să comercializate în România sau Republica Moldova respectivele autoturisme.
În plus, unul dintre învinuiţi deţine un atelier auto unde întocmeşte dubluri la cheile de contact ale autoturismelor deturnate, astfel încât cheile originale să fie returnate autorilor de infracţiuni de furt din străinătate.
În cazul în care autovehiculele nu mai puteau fi comercializate întrucât figurau date în urmărire internaţională, acestea erau valorificate prin intermediul învinuitului Bertea Cătălin, acesta deţinând o societate comercială ce are ca obiect de activitate „comerţ cu amănuntul piese şi accesorii pentru autovehicule”.
Cercetările continuă în vederea lămuririi tuturor împrejurărilor de fapt şi stabilirii răspunderii judiciare.
R E F E R A T
cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive
Anul 2012 luna iulie ziua 13
….- procuror în cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
Examinând actele de urmărire penală efectuate în dosarul cu numărul de mai sus,
REFER URMĂTOARELE:
Prin rezoluţiile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu numerele …/C/2012, …/C/2012, …/C/2012, …C/2012, …/C/2012 din data de 29.06.2012, …./C/2012 din data de 05.07.2012 şi …/C/2012 din data de 06.07.2012 dosarele penale cu numerele …./P/2012, …/P/2012, …P/2012, …/P/2012, ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Focşani, …./P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, …/P/2012 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Miercurea Ciuc, …P/2012 şi …/P/2012 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, au fost preluate de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, în vederea efectuării urmăririi penale.
Pe rolul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este înregistrat dosarul penal cu nr. …P/2012, privind mai multe persoane care se ocupă cu deturnarea unor autovehicule din Ungaria şi ulterior traficarea acestora pe teritoriul României sau Republicii Moldova în scopul comercializării către persoane de bună credinţă.
Prin rezoluţia Parchetului de pe lângă Judecătoria Bacău nr. …/P/2011 din data de 17.02.2011, s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. 1 C.pen., începerea urmăririi penale faţă de inculpatul LASZLO JOZSEF, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p., iar la data de 06.07.2012, prin rezoluţiile şi ordonanţele nr. …/P/2012 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost extinsă şi începută urmărirea penală împotriva învinuiţilor:
1. LASZLO JOZSEF, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p., o infracţiune de înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., patru infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p., şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p., toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.p.;
2. BOLDIZSAR-MATYUS BELA, sub aspectul săvârşirii a cinci infracţiuni de înşelăciune (sub forma autoratului), prev. de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C.p., a două infracţiuni de înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., a unei infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p. şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.p. şi art. 37 lit.a C.p.;
3. BARABAŞ ROBERT, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C.p. şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 C.p. ambele cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.p.;
4. PAL DENES, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p., a unei infracţiuni de favorizare a infractorului, prev. de art. 264 C.p. şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 C.p., toate cu aplic. art. 33 lit.a C.p. şi art. 37 lit.a C.p.;
5. DENES GABOR, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de complicitate la înşelăciune, prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin.1, 2 şi 3 C.p. (partea vătămată …), a unei infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p. şi asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 C.p., toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a;
6. IGNAT MARIAN, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de înşelăciune (sub forma autoratului), prev. de art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., a unei infracţiuni de înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., a două infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p., a unei infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 290 C.p. şi infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p. toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a;
7. RUSU AUREL NICOLAE, sub aspectul săvârşirii unei infracţiuni de înşelăciune ( sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p. şi a unei infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p., ambele cu aplicarea disp. art. 33 lit. a;
8. VARGA MARINELA, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 3 C.p.
9. KADAR LEVENTE, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p.;
10. GIDO ZOLTAN, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p.
11. MIHĂILĂ ION, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p.
12. BARNA CĂTĂLIN VASILE, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., tăinuire, prev. de art. 221 C.p., asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p., toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.p.
13. VARGA MARINELA – pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 3 C.p.
14. ZAMFIROIU CĂTĂLIN- pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzute de art. 221 din Codul penal;
15. BERTEA CĂTĂLIN, pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p.,
Prin ordonanţele nr. ../P/2012, din datele de 12.07.2012 şi 13.07.2012, ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a dispus punerea în mişcare acţiunea penală faţă de inculpaţii LASZLO JOZSEF, BOLDIZSAR-MATYUS BELA, BARABAŞ ROBERT, PAL DENES, IGNAT MARIAN, KADAR LEVENTE şi ZAMFIROIU CĂTĂLIN, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor arătate.
*
* *
Din analiza materialului probator existent la dosarul cauzei a rezultat că, prin intermediul unor legături infracţionale din Ungaria, învinuiţii Laszlo Jozsef, Barabas Robert şi Boldizsar-Matyus Bela cumpără, în schimbul unor sume modice, autovehicule achiziţionate de persoane fizice sau juridice maghiare în sistem leasing sau în baza unor credite bancare, pe care le transportă în România unde le indigenizează şi le oferă spre vânzare unor persoane de bună credinţă la preţuri inferioare celor vehiculate pe piaţa de profil.
Legăturile infracţionale din Ungaria ale persoanelor menţionate nu au fost identificate până în prezent, existând însă date despre posturile telefonice şi adrese de e-mail utilizate de aceştia.
Aceştia se ocupă atât cu identificarea utilizatorilor unor asemenea autovehicule, care nu mai pot plăti ratele aferente contractelor de leasing sau împrumut, şi care sunt dispuşi să le înstrăineze în schimbul unor sume modice, cât şi cu falsificarea documentelor de provenienţă ale vehiculelor în cauză, ori ale altor autovehicule furate aflate deja în România.
Transportul autovehiculelor din Ungaria în România se realizează atât de către cetăţenii maghiari, cât şi prin intermediul unor „cărăuşi” care sunt dispuşi ca în schimbul unor sume de bani să se deplaseze cu mijloacele de transport în comun în Ungaria, să preia autoturismele şi să le transporte în România în locaţii prestabilite. Dintre persoanele care se deplasează frecvent în Ungaria în scopul aducerii autovehiculelor în România a fost identificat numitul Ciorbă Szilveszter, zis Szili, din com. …
În cazul în care nu se reuşeşte comercializarea autoturismelor în România, acestea sunt transportate în Republica Moldova unde sunt comercializate prin intermediul unor cetăţeni moldoveni.
În ambele situaţii, autoturismele sunt reclamate furate pe teritoriul Ungariei de proprietarii de drept după neplata unui anumit număr de rate, în funcţie de prevederile contractelor de leasing sau împrumut, perioadă în care acestea sunt indigenizate şi comercializate în România sau Republica Moldova.
Din analiza materialului probator existent în cauză reiese că învinuiţii menţionaţi mai sus au preocupări cu caracter continuu pe această linie de infracţiuni, multe autoturisme care fac obiectul prezentei cauze fiind identificate de organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare în cursul lunilor mai-iunie 2012.
De asemenea, din analiza convorbirilor şi comunicărilor telefonice interceptate, coroborate cu declaraţiile martorilor şi celelalte mijloace de probă, rezultă că aceştia deţin şi în prezent la locuinţele deţinute autoturisme suspecte a fi deturnate în mod fraudulos din Ungaria sau de pe teritoriul altor state U.E., numeroase documente false referitoare la autoturismele care reprezintă obiectul material al infracţiunilor de înşelăciune, precum şi alte bunuri interzise de lege la deţinere.
Astfel, inculpatul Denes Gabor este asociat şi administrator al societăţii comerciale …. cu obiect de activitate „activităţi de tipărire”, având sediul social şi punct de lucru la domiciliul său din mun. ….jud. Harghita, existând date că în cadrul societăţii acesta întocmeşte acte false de înmatriculare, iar inculpatul Kadar Levente deţine un atelier auto în mun. Odorheiu Secuiesc unde întocmeşte dubluri la cheile de contact ale autoturismelor deturnate, astfel încât cheile originale să fie returnate autorilor de infracţiuni din străinătate.
În ceea ce-l priveşte pe numitul Gido Zoltan, acesta îl sprijină pe inculpatul Boldizsar-Matyus Bela să păstreze legătura prin intermediul internetului cu legăturile infracţionale din Ungaria, sens în care se ocupă de gestionarea corespondenţei electronice a acestuia, postează fotografii ale autoturismelor pentru a fi vizualizate de potenţialii cumpărători, etc.
Totodată, s-a stabilit că autovehiculele care nu mai pot fi comercializate către persoane de bună credinţă întrucât figurează date în urmărire internaţională, sunt valorificate prin intermediul numitului Bertea Cătălin, acesta deţinând societatea comercială …. cu obiect de activitate „comerţ cu amănuntul piese şi accesorii pentru autovehicule”, care are punctul de lucru în mun. Bacău, …..
Prin activităţile specifice, organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigaţii Criminale, au identificat până în prezent în posesia învinuiţilor mai multe asemenea autoturisme, după cum urmează:
1. VW TIGUAN ….. identificat în data de 15 iunie 2012 în posesia inculpatului Laszlo Jozsef ;
2. AUDI A6, ….reclamat furat din România în data de 22 iunie 2012;
3. PEUGEOT 207 CC, ….., reclamat furat la data de 27.05.2011 din SLOVACIA;
4. VW TOUAREG ….reclamat furat din Ungaria la data de 01.10.2009, înregistrată în baza e-ASF la data de 26.06.2010;
5. VW PASSAT …. deturnată pe teritoriul Italiei;
6. VW PASSAT … reclamat furat la data de 03.03.2010 din UNGARIA;
7. SUZUKI GRAND VITARA .– reclamat furat 09.07.2011 din UNGARIA;
8. AUDI A 3 . reclamat furat 24.01.2011 din UNGARIA;
9. RENAULT MEGANE . reclamat furat la data de 09.12.2009 din UNGARIA;
10. OPEL ZAFIRA .reclamat furat la data de 10.05.2011 din UNGARIA;
11. NISSAN NAVARRA .introdusă în aplicaţia SIS la data de 12.06.2012 ca reclamat furat din UNGARIA;
12. SEAT LEON . reclamat furat 31.08.2007 din UNGARIA;
13. OPEL CORSA . reclamat furat 24.01.2010 UNGARIA;
14. KIA PICANTO . reclamat furat 31.03.2010 UNGARIA;
15. MERCEDES BENZ 180 CDI . reclamat furat la data de 09.04.2009 din UNGARIA;
Astfel:
I. în raport de autoturismul marca VW TIGUAN … având seriile de identificare contrafăcute, identificat în data de 15 iunie 2012 în posesia inculpatului Laszlo Jozsef;
În luna iunie 2012 inculpatul Laszlo Jozsef a intrat în posesia autoturismului marca VW Tiguan …., despre care cunoştea că provine din săvârşirea unei fapte penale pe teritoriul Ungariei şi are seria de şasiu contrafăcută, pe care l-a folosit pentru uz personal până în momentul identificării autoturismului de către organele de poliţie în data de 15.06.2012.
În fapt, în dimineaţa zilei de 14.06.2012, inculpatul Laszlo Jozsef a fost implicat într-un accident de circulaţie în timp ce conducea autoturismul marca VW Tiguan cu nr. de înmatriculare ….
În urma cercetării efectuate de organele de poliţie judiciară a reieşit că autoturismul are poansonată …. şi prezintă avarii la nivel frontal, în consecinţă fiind indisponibilizat la sediul I.P.J. Bacău, în vederea expertizării acestuia.
II. în raport de autoturismul marca AUDI A6, serie de şasiu ……, nr. de înmatriculare ……, proprietatea părţii vătămate ….., reclamat furat din România în data de 22 iunie 2012
În cursul lunii iunie 2012 inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, cu ajutorul inculpatului Barabas Robert, zis Versace, a indus-o în eroare pe partea vătămată ……. cu ocazia încheierii unui contract de schimb de autoturisme, prezentându-i acesteia, ca adevărate, fapte nereale, care au determinat-o să încheie respectivul contract, deposedându-l pe acesta de autoturismul pe care îl deţinea fără a-i remite nicio sumă de bani, creându-se un prejudiciu de aproximativ 6.500 euro.
Cu ocazia schimbului de autoturisme, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela i-a remis părţii vătămate un autoturism marca Audi A4, serie şasiu ….., nr. de înmatriculare provizoriu ……, primind de la acesta un autoturism marca Audi A6, serie de şasiu ….., nr. de înmatriculare …… Conform înţelegerii dintre învinuit şi partea vătămată, documentele necesare tranzacţionării urmau au fi perfectate după efectuarea formalităţilor la Registrul Auto Român.
În scurt timp partea vătămată a fost contactată de inculpatul Boldizsar-Matyus Bela care i-a solicitat să vină cu autoturismul marca Audi A4, nr. de înmatriculare provizoriu ….., a doua zi pe raza mun. Reghin, întrucât era programat la Registrul Auto Român.
În data de 19.06.2012, partea vătămată s-a întâlnit cu inculpatul Boldizsar-Matyus Bela în mun. Reghin, acesta din urmă fiind însoţit de o altă persoană necunoscută, identificată ulterior ca fiind inculpatul Barabas Robert.
Inculpatul Barabas Robert s-a prezentat ca fiind funcţionar al Registrului Auto Român, conform înţelegerii prestabilite avute cu inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, a preluat autoturismul de la partea vătămată şi o sumă de 1000 lei şi i-a comunicat acestuia că în scurt timp îi va restitui autoturismul, după efectuarea formalităţilor RAR, lucru care nu s-a mai întâmplat.
La solicitarea părţii vătămate, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela l-a contactat telefonic pe numitul Barabas Robert, care în convingerea părţii vătămate avea calitatea de funcţionar al Registrului Auto Român, care i-a transmis părţii vătămate că autoturismul marca Audi A4 are probleme juridice şi a fost indisponibilizat de organele de poliţie, fiind transportat la sediul I.P.J. Mureş, fapt neadevărat.
În ceea ce priveşte autoturismul marca Audi A6, serie de şasiu ……, nr. de înmatriculare ……, acesta a fost lăsat garanţie de inculpatul Boldizsar-Matyus Bela numitului Pal Denes.
În momentul în care organele de poliţie i-au transmis lui Pal Denes că autoturismul face obiectul săvârşirii unei infracţiuni de înşelăciune şi l-au invitat la sediul I.P.J. Harghita pentru audiere, solicitându-i să predea autoturismul marca Audi A6, serie de şasiu ….., nr. de înmatriculare ……, acesta a motivat că nu cunoaşte unde se află acest autoturism.
În momentul în care a părăsit sediul I.P.J. Harghita, numitul Pal Denes l-a contactat pe inculpatul Boldizsar-Matyus Bela şi l-a informat de demersul organelor de poliţie, solicitându-i să ia de urgenţă autoturismul de pe proprietatea lui.
III. în raport de autoturismul marca PEUGEOT 207 CC, serie de şasiu ……, nr. de înmatriculare ….., reclamat furat la data de 27.05.2011 din SLOVACIA;
Din probatoriu existent la dosar rezultă că în cursul lunii februarie 2012 inculpatul D.G. a achiziţionat pentru uz personal autoturismul marca Peugeot 207 CC, serie de şasiu ….., nr. de înmatriculare ….., de la inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, cunoscând că acesta a făcut obiectul unei infracţiuni de înşelăciune pe teritoriul Slovaciei.
În fapt, autoturismul menţionat a fost proprietatea numitei ……, care l-a valorificat în cursul lunii februarie 2012, prin intermediul inculpatului Boldizsar-Matyus Bela, către numitul D.G..
Ulterior, la data de 27.05.2012, numitul ….., persoană care locuieşte la aceiaşi adresă cu numita ….., a depus o reclamaţie de furt în faţa autorităţilor slovace, prin care sesiza faptul că autoturismul a fost furat de persoane necunoscute pe timpul nopţii din faţa imobilului unde locuiesc cele două persoane, inducând astfel în eroare societatea de asigurări din Slovacia, cu scopul de a obţine un folos material injust din plata poliţei de asigurare, creîndu-se un prejudiciu de aproximativ 8.000 euro.
În acest interval autoturismul a fost adus pe teritoriul României de inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, care l-a utilizat iniţial în scop personal, iar ulterior l-a valorificat către inculpatul D.G., acesta din urmă cunoscând provenineţa ilicită a bunului şi promiţând totodată că va tăinui situaţia juridică reală a autoturismului şi nu va denunţa organelor de poliţie identitatea reală a vânzatorului.
Fiind audiat de organele de cercetare penală, inculpatul D.G. a susţinut că a cumpărat autoturismul marca Peugeot 207 CC, serie de şasiu ……, în cursul lunii ianuarie 2012 de la numita ……, în urma unui anunţ găsit pe internet.
IV. în raport de autoturismul marca VW TOUAREG cu nr. de înmatriculare ….., seria de şasiu …… – reclamat furat din Ungaria la data de 01.10.2009, înregistrat în baza e-ASF la data de 26.06.2010
S-a reţinut în sarcina inculpatului LASZLO JOZSEF că în cursul lunii decembrie 2011 a indus-o în eroare pe partea vătămată ….., cu ocazia încheierii unui contract de vânzare-cumpărare, având ca obiect autoturismul VW Touareg menţionat, cunoscând că acesta provine din săvârşirea unei infracţiuni pe teritoriul Ungariei, cu scopul dobândirii pentru sine a unui folos material injust, creîndu-se astfel un prejudiciu de 15.000 euro.
În acest sens, partea vătămată a depus în data de 04.08.2011 plângere penală împotriva inculpatului LASZLO JOZSEF pentru săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, prev. de art. 215 alin. 1 şi 3 C.p., constând în aceea că în cursul lunii decembrie a fost indus în eroare de acesta cu ocazia tranzacţionării autoturismului menţionat.
Aceste aspecte sunt reliefate şi de martorul ……, care declară că în cursul lunii decembrie 2009 înculpatul LASZLO JOZSEF i-a solicitat să-l însoţească în mun. Bacău şi să efectueze pe numele său formalităţile necesare omologării la Registrul Auto Român a unui autoturism marca VW Touareg, motivând că el figurează în bazele RAR-ului cu multe autoturisme omologate.
Martorul …… a acceptat propunerea inculpatului şi s-au deplasat împreună la RAR Bacău, unde inc. LASZLO JOZSEF i-a solicitat martorului să completeze mai multe documente în alb de proprietate şi provenienţă ale autoturismului, precum şi cererea de activitate RAR, după efectuarea formalităţilor necesare autoturismul rămânând în posesia inculpatului.
După câteva zile inculpatul LASZLO JOZSEF i-a solicitat martorului ….. să-l însoţească în jud. Neamţ, comunicându-i că a identificat un potenţial cumpărător pentru autoturism şi este necesară prezenţa sa pentru că actele sunt întocmite pe numele său.
Martorul ….. l-a însoţit pe inculpat la locuinţa părţii vătămate ……, unde a asistat la negocierea purtată de inculpatul LASZLO JOZSEF cu acesta.
Inculpatul l-a prezentat pe martor ca fiind un prieten de-al său care a adus autoturismul din Ungaria, motiv pentru care actele sunt întocmite pe numele martorului. După finalizarea negocierii au fost întocmite actele necesare vânzării- cumpărării autoturismului, care au fost completate cu datele părţii vătămate …… şi a martorului ……, fiind semnate de aceştia în prezenţa inculpatului LASZLO JOZSEF.
Declaraţiile martorului ….. şi a părţii vătămate …… sunt confirmate şi de declaraţia martorului ……, persoană care a asistat la solicitarea părţii vătămate la purtarea negocierii.
Aceste aspecte rezultă din interceptările şi înregistrările telefonice conform cărora, după ce a aflat că autoturismul figurează reclamat furat din Ungaria, partea vătămată ….. îl contactează pe inculpatul LASZLO JOZSEF pentru a-i cere lămuriri cu privire la problema ivită, iar acesta susţine că nu a cunoscut că autoturismul figurează reclamat furat, că el personal l-a cumpărat din Ungaria unde au fost întocmite şi actele de vânzare, aspect contrazis de declaraţia martorului Bodnar Ion.
Mai mult, inculpatul LASZLO JOZSEF le promite atât părţii vătămate ……, cât şi soţiei acestuia ….., avocat de profesie, că va remedia problema ivită, lucru neadevărat.
V. în raport de autoturismul marca VW PASSAT cu nr. de înmatriculare …. cu seria de şasiu …….- plângere penală a SC …… SA, deturnată pe teritoriul Italiei
Probele administrate în cauză au relevat faptul că în cursul lunii aprilie 2010, învinuita ….., în calitate de administrator al SC ….. SRL, împreună cu inculpatul Laszlo Jozsef şi cu complicitatea învinuiţilor ……prin nerespectarea clauzelor contractuale, au indus în eroare partea vătămată SC …..SA, în sensul că au înstrăinat succesiv şi fără a avea acest drept autoturismul marca VW Passat, serie sasiu ……, cu numar de inmatriculare …. proprietatea părţii vătamate, în scopul folosirii unui folos material injust, creîndu-se un prejudiciu de 19.000 euro şi 9.342 lei.
În fapt, autoturismul menţionat a fost achiziţionat la data de 12.11.2009 în sistem leasing pe o perioadă de 48 de luni de SC ……SRL, reprezentată de numitul ……, administratorul societăţii la acea dată.
La data de 24.11.2009 numitul …… a decedat, iar societatea a fost preluată cu toate activele şi pasivele de numita …… pe baza unei procuri notariale încheiată de soţia lui ……, respectiv ….., asociată şi administrator al societăţii.
Deşi cunoştea situaţia juridică a autoturismului VW Passat, serie sasiu ……., cu numar de inmatriculare ….. numita ….. nu a plătit nicio rată aferentă contractului de leasing încheiat, iar în data de 10.04.2010 a predat autoturismul către inculpatul Laszlo Jozsef, deşi nu avea calitatea de proprietar de drept al autoturismului, scopul celor doi fiind de a induce în eroare adevăratul proprietar, respectiv SC …… SA, cu scopul de obţine foloase materiale injuste.
Mai mult, în scopul menţinerii părţii vătămate SC ….. SA în eroare cu privire la executarea contractului, numita …… nu a comunicat acesteia că din data de 04.02.2010 avea calitatea de unic asociat şi administrator al SC …..SRL.
În acelaşi timp, pentru a nu fi traşi la răspundere penală, numita ….şi învinuiţii Laszlo Jozsef şi ….. au întocmit actele necesare transcrierii în mod fictiv în evidenţele Oficiului Registrului Comerţului Bacău a societăţii comerciale ….. SRL pe numele numiţilor ……..
Ulterior, autoturismul a valorificat de inculpaţii Laszlo Jozsef şi ….. unor persoane neidentificate până în prezent şi vândut succesiv pe teritoriul Ungariei şi Italiei.
VI. în raport de autoturismul marca VW PASSAT cu nr. de înmatriculare …..şi cu seria de şasiu ……– reclamat furat la data de 03.03.2010 din UNGARIA
La data de 11.05.2010 partea vătămată ….. a prezentat autoturismul marca VW PASSAT cu nr. de înmatriculare … şi cu seria de şasiu ….. la Registrul Auto Român- Filiala Sibiu, în vederea obţinerii omologării şi eliberării cărţii de identitate a vehiculului, aceste activităţi fiind respinse întrucât autoturismul figura reclamat furat din Ungaria la data de 03.03.2010.
Partea vătămată ….. a declarat în faţa organelor de poliţie că în urma unui anunţ postat pe internet, s-a deplasat împreună cu tatăl său ….. şi fratele său …. în mun. Tg. Secuiesc, judeţul Covasna, unde s-a întâlnit cu vânzătorul autoturismului, făptuitorul ….., care i-a garantat că autoturismul este în regulă, motiv pentru care s-au înţeles cu privire la tranzacţionarea lui contra sumei de 8.600 euro.
Făptuitorul ….. declară că a cumpărat autoturismul marca VW Passat menţionat la începutul lunii aprilie 2010 de la inculpatul Ignat Marian, cu care s-a întâlnit pe raza municipiului Oneşti. Făptuitorul ….. susţine că nu a avut cunoştinţă despre faptul că autoturismul figurează reclamat furat şi documentele maghiare i-au fost date de inculpatul Ignat Marian.
În data de 28.01.2011 inculpatul Ignat Marian a declarat că a achiziţionat autoturismul VW Passat menţionat în cursul lunii ianuarie 2010 din Ungaria, de la aceiaşi societate comercială, cu suma de 7000 euro. În continuare, inculpatul Ignat Marian confirmă faptul că a vândut autoturismul în cauză făptuitorului ….., dar susţine că nu a ştiut că autoturismul figurează urmărit de autorităţile maghiare.
Declaraţia inculpatului Ignat Marian este contrazisă inclusiv de declaraţia inculpatului Laszlo Jozsef, care menţionează că autoturismul VW Passat menţionat a fost cumpărat personal de el din Ungaria, iar după problema ivita cu autoturismul marca Opel Corsa, i l-a dat inculpatului Ignat Marian în contul acestui ultim autoturism. Mai mult, inculpatul Laszlo Jozsef precizează că are cunoştinţă despre faptul că inculpatul Ignat Marian a vândut mai departe autoturismul marca VW Passat în judeţul Covasna, iar ulterior acesta a fost revândut în Sibiu.
VII. în raport de autoturismul marca SUZUKI GRAND VITARA cu nr. de înmatriculare ….. şi cu seria de şasiu ….. – reclamat furat 09.07.2011 din UNGARIA
În cursul lunii octombrie 2011 inculpaţii Boldizsar-Matyus Bela şi Laszlo Jozsef au indus-o în eroare pe partea vătămată … cu ocazia tranzacţionării autoturismului marca Suzuki Grand Vitara cu nr. …. urmărit de autorităţile maghiare, creîndu-se un prejudiciu de 10.000 euro.
Din declaraţia părţii vătămate …. reiese că în cursul lunii octombrie 2011 învinuiţii Boldizsar-Matyus Bela şi Laszlo Jozsef i-au propus să facă un schimb de autoturisme, tranzacţie acceptată de partea vătămată, sens în care a primit de la învinuiţi un autoturism marca SUZUKI GRAND VITARA cu nr. de înmatriculare …..
Despre acest autoturism, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela i-a comunicat părţii vătămate că este înmatriculat pe numele unui individ care urmează a se elibera din arest şi în acel moment va întocmi actele de vânzare-cumpărare direct cu acesta. Cu toate acestea, partea vătămată le-a remis celor doi învinuiţi suma de aproximativ 10.000 euro, având în vedere că aceştia au garantat că autoturismul nu are niciun fel de probleme.
După ce autoturismul a fost indisponibilizat de organele de poliţie din posesia părţii vătămate, întrucât figurează reclamat furat 09.07.2011 din UNGARIA, acesta i-a contactat telefonic pe învinuiţi, care au susţinut că nu cunosc absolut nimic despre situaţia juridică a autoturismului. Mai mult, inculpatul Laszlo Jozsef i-a propus părţii vătămate să îi remită un act de vânzare fals, pentru a putea fi folosit de acesta din urmă pentru a cere organelor de urmărire penală ca autoturismul să fie lăsat în custodia sa.
Aspecte reliefate de partea vătămată sunt susţinute atât de declaraţiile martorului ….. persoană care a însoţit-o pe partea vătămată pe parcursul întâlnirilor avute cu cei doi inculpaţi, precum şi din interceptările şi înregistrările telefonice.
VIII. în raport de autoturismul marca AUDI A 3 cu nr. de înmatriculare …. şi cu seria de şasiu …..– reclamat furat 24.01.2011 din UNGARIA
În cursul lunii decembrie 2010 învinuiţii Boldizsar-Matyus Bela şi Laszlo Jozsef au indus-o în eroare pe partea vătămată ….. cu ocazia tranzacţionării autoturismului marca Audi A3 cu nr. …. urmărit de autorităţile maghiare, creîndu-se un prejudiciu de 2.000 euro.
Din declaraţia părţii vătămate ….. reiese că a achiziţionat autoturismul respectiv de la învinuiţii Boldizsar-Matyus Bela şi Laszlo Jozsef în cursul lunii decembrie 2011 contra unei sume 1800 euro, primind în schimb autoturismul, documentele de provenienţă şi asigurarea valabilă până în luna septembrie 2011.
În momentul expirării poliţei de asigurare, partea vătămată a luat legătura cu inculpatul Laszlo Jozsef, care i-a remis o altă poliţă de asigurare contra unei sume de bani.
În data de 06.01.2012 autoturismul respectiv a fost indisponibilizat de organele de poliţie din posesia părţii vătămate, întrucât figurează urmărit din Ungaria, unde a fost achiziţionat prin credit de numitul ….. care nu a mai plătit ratele aferente contractului şi l-a valorificat în străinătate.
IX. în raport de autoturismul marca RENAULT MEGANE cu nr. de înmatriculare …. şi cu seria de şasiu …. – reclamat furat la data de 09.12.2009 din UNGARIA
În cursul lunii februarie 2010, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela a vândut autoturismul marca Renault Megane cu seria de şasiu …. nr. de înmatriculare …., părţii vătămate ….. care apoi l-a revândut părţii vătămate ….. aceştia din urmă fiind induşi în eroare cu privire la situaţia juridică a autoturismului, respectiv că bunul figurează ca fiind furat din Ungaria, creându-se un prejudiciu de aproximativ 3.500 euro.
Autoturismul a fost identificat în data de 14.06.2012 în posesia părţii vătămate ….. care cu ocazia audierii a declarat că a cumpărat autoturismul respectiv în cursul lunii august 2011 de la vecinul său ….. cu suma de 3500 euro, primind totodată mai multe documente în limba maghiară. Partea vătămată precizează că ….. a avut în posesie autoturismul în cauză aproximativ un an de zile, acest lucru întărindu-i convingerea că nu este nicio problemă juridică cu bunul în litigiu.
Partea vătămată ….. a declarat că la sfârşitul anului 2009 a cumpărat autoturismul Renault Megane de la inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, prin intermediul numitului ….., cu suma de 2500 euro, primind certificatul de înmatriculare maghiar, poliţa de asigurare şi o cheie de contact.
Partea vătămată ….. a utilizat autoturismul Renault Megane până în luna august 2011, când l-a vândut părţii vătămate …. şi s-a deplasat în mun. Târgu Secuiesc, unde a achiziţionat de la inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, cu suma de 3700 euro, un autoturism marca Opel Zafira, care de asemenea face obiectul prezentului dosar. Partea vătămată …… precizează că înainte de a se deplasa în mun. Târgu Secuiesc l-a contactat telefonic pe inculpatul Boldizsar-Matyus Bela şi i-a comunicat că a expirat poliţa de asigurare pentru autoturismul Renault Megane.
În cadrul întâlnirii avute în mun. Târgu Secuiesc, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela i-a înmânat părţii vătămate ….. şi documentele de transfer de proprietate între proprietarul maghiar şi partea vătămată …..
X. în raport de autoturismul marca OPEL ZAFIRA cu nr. de înmatriculare …. şi cu seria de şasiu …. – reclamat furat la data de 10.05.2011 din UNGARIA
În cursul lunii august 2011, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela a vândut autoturismul marca Opel Zafira cu seria de şasiu …. nr. de înmatriculare …. părţii vătămate ….. acesta din urmă fiind indus în eroare cu privire la situaţia juridică a autoturismului, respectiv că bunul figurează ca fiind furat din Ungaria, creându-se un prejudiciu de aproximativ 3.700 euro.
Din declaraţia părţii vătămate ….. reiese că a achiziţionat de la inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, prin intermediul numitului …. la sfârşitul anului 2009, autoturismul Renault Megane menţionat mai sus, pe care l-a utilizat până în luna august 2011, când l-a vândut părţii vătămate …..
Conform declaraţiilor aceleiaşi părţi vătămate, în luna august 2011 s-a deplasat în mun. Târgu Secuiesc, unde a achiziţionat de la inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, cu suma de 3700 euro, un autoturism marca Opel Zafira cu nr. de înmatriculare …..
De asemenea, din interceptările şi înregistrările telefonice purtate de învinuiţii Boldizsar-Matyus Bela şi …… în momentul în care acesta din urmă îi spune că în mun. Focşani este de vânzare autoturismul marca Opel Zafira, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela îi comunică că ştie foarte bine autoturismul întrucât el l-a vândut în mun. Focşani.
XI. în raport de autoturismul marca NISSAN NAVARRA cu nr. de înmatriculare …. şi cu seria de şasiu …..– introdusă în aplicaţia SIS la data de 12.06.2012 ca reclamat furat din UNGARIA
În cursul lunii ianuarie 2012, inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, în urma unei înţelegeri prestabilite, a înlesnit valorificarea către inculpatul … a autoturismului marca Nissan Navarra, serie de şasiu ….. nr. de înmatriculare …., despre care amândoi învinuiţii aveau cunoştinţă că provine din săvârşirea unei înşelăciuni pe teritoriul Ungariei, ajutând astfel la inducerea în eroare a proprietarului de drept din Ungaria, respectiv partea vătămată…….. Budapesta, cu scopul de a obţine un folos material injust, creîndu-se un prejudiciu de aproximativ 13.000 euro.
În data de 14.06.2012, în momentul identificării autoturismului şi audierii de către organele de poliţie cu privire la provenienţa autoturismului, inculpatul …. a declarat că a achiziţionat autoturismul de la o persoană necunoscută de etnie maghiară în luna decembrie 2011, conform înţelegerii avute anterior cu inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, aspect contrazis de factura găsită în portbagajul autoturismului, prin care inculpatul …. îi trimite în data de 31.01.2012 suma de 500 de euro inculpatului Boldizsar-Matyus Bela.
Mai mult, susţinerile inculpatului ….. sunt infirmate de interceptările convorbirilor şi comunicaţiilor telefonice aflate la dosarul cauzei, din care reiese legătura infracţională între el şi inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, inculpatul …. fiind interesat de achiziţionarea mai multor autoturisme deturnate din Ungaria şi care pot fi procurate de celălalt învinuit.
XII. în raport de autoturismul marca SEAT LEON cu nr. de înmatriculare ….. şi cu seria de şasiu …. – reclamat furat 31.08.2007 din UNGARIA
La data de 09.05.2012 autoturismul Seat Leon cu nr. de înmatriculare …a fost identificat în posesia inculpatului Zamfiroiu Cătălin, fiind indisponibilizat de organele de poliţie întrucât figurează reclamat furat din Ungaria.
Cu ocazia audierii, inculpatul Zamfiroiu Cătălin a declarat că în iarna anului 2011 s-a deplasat în mun. Odorheiu Secuiesc, unde l-a cunoscut pe inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, acesta din urmă oferind spre vânzare autoturismul în litigiu, ocazie cu care s-au înţeles cu privire la tranzacţionarea autoturismului cu suma de 6800 euro.
Inculpatului Zamfiroiu Cătălin susţine că în acel moment inculpatul Boldizsar-Matyus Bela i-a prezentat o femeie care era proprietara din acte a autoturismului, ocazie cu care a întocmit cu aceasta documentele necesare transferului de proprietate.
În realitate, conform interceptările şi înregistrările telefonice, inculpatul Zamfiroiu Cătălin poartă în data de 08.05.2012 o convorbire telefonică cu inculpatul Laszlo Jozsef din care rezultă fără tăgadă că primul învinuit cunoştea situaţia juridică reală a autoturismului, respectiv că acesta figurează reclamat furat, totodată avea cunoştinţă şi de alte autoturisme pe care le valorificase inculpatul Boldizsar-Matyus Bela pe raza judeţului Vrancea, prin acelaşi mod de operare, inclusiv despre autoturismul marca Nissan Navarra identificat în posesia inculpatului ….
Mai mult, în cadrul aceleiaşi convorbiri, inculpatul Zamfiroiu Cătălin îi precizează preţul real pe care îl plătise pe autoturism, respectiv 2.600 euro, ocazie cu care îi transmite inculpatului Laszlo Jozsef că i-l vinde acestuia cu suma de 2.700 euro, aspect care este în contradicţie cu declaraţia dată de inculpatul Zamfiroiu Cătălin în faţa organelor de poliţie în data de 09.05.2012, în momentul identificării autoturismului.
În urma verificărilor efectuate prin intermediul Biroului Naţional Interpol a reieşit că autoturismul aparţine pe teritoriul Ungariei numitei ….. aceiaşi persoană care apare şi pe documentele puse la dispoziţie inculpatului Zamfiroiu Cătălin de inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, urmând ca autorităţile maghiare să transmită mai multe informaţii cu privire la săvârşirea faptei pe teritoriul Ungariei.
Din analiza întregului material probator reiese că inculpatul Zamfiroiu Cătălin a achiziţionat pentru uz personal autoturismul autoturismul marca Seat Leon cu nr. de înmatriculare …. serie şasiu ….. de la inculpatul Boldizsar-Matyus Bela, cunoscând că acesta a făcut obiectul unei infracţiuni de înşelăciune pe teritoriul Ungariei.
XIII. în raport de autoturismul marca OPEL CORSA cu nr. de înmatriculare …. şi cu seria de şasiu ….– reclamat furat 24.01.2010 UNGARIA
În data de 09.03.2010 inculpatul Ignat Marian a prezentat autoturismul Opel Corsa cu nr. …. la RAR Bacău, ocazie cu care i s-a adus la cunoştinţă că autoturismul figurează reclamat furat din Ungaria la data de 24.01.2010. După audierea inculpatului de către organele de poliţie din cadrul I.P.J. Bacău, autoturismul i-a fost lăsat în custodie acestuia pe bază de proces-verbal.
Cu ocazia audierii din data de 16.03.2010, inculpatul Ignat Marian a susţinut că în data de 20.01.2010 s-a deplasat personal în Ungaria, la sediul societăţii …… de unde a achiziţionat autoturismul marca Opel Corsa cu nr. de înmatriculare …. contra sumei de 4000 euro, întocmind totodată şi documentele necesare vânzării.
Susţinerile inculpatului Ignat Marian sunt contrazise inclusiv de declaraţia inculpatului Laszlo Jozsef, dată în faţa organelor de cercetare penală ale poliţiei judicire în data de 08.06.2010, care declară în legătură cu autoturismul marca Opel Corsa că i l-a vândut personal inculpatului Ignat Marian, după ce în prealabil îl achiziţionase de la un cetăţean de origine maghiară pe nume ……
Cu ocazia readierii inculpatului Ignat Marian în data de 12.04.2011, acesta a declarat că nu mai are în posesie autoturismul marca Opel Corsa, deşi cu ocazia lăsării în custodie i se pusese în vedere că are obligaţia să-l păstreze până la definitivarea cauzei.
Mai mult, inculpatul Ignat Marian îşi schimbă în parte declaraţia dată anterior, precizând că inculpatul Laszlo Jozsef i-a indicat societatea comercială din Ungaria de unde a cumpărat autoturismul, iar în momentul în care a părăsit sediul poliţiei cu autoturismul respectiv la contactat telefonic pe inculpatul Laszlo Jozsef, pe care l-a informat despre problema ivită cu autoturismul, iar acesta din urmă i-a solicitat să-i dea lui autoturismul, urmând să-i achite suma de 4000 euro, propunere acceptată de inculpatul Ignat Marian.
Inculpatul Laszlo Jozsef confirmă că a luat înapoi autoturismul Opel Corsa de la inculpatul Ignat Marian, dându-i acestuia în schimb un autoturism marca VW Passat care de asemenea face obiectul prezentului dosar, susţinând că a vândut mai departe autoturismul marca Opel Corsa unei persoane necunoscute din mun. Arad, în vederea dezmembrării acestuia.
În urma expertizei grafice efectuată în cauză a reieşit că documentul de achiziţionare în limba maghiară, pretins emis de proprietarul din Ungaria, a fost scris cu datele cumpărătorului şi vânzătorului de către inculpatul Ignat Marian.
XIV. în raport de autoturismul marca KIA PICANTO cu nr. de înmatriculare …. şi cu seria de şasiu …. – reclamat furat 31.03.2010 UNGARIA
În luna mai 2010, inculpatul Laszlo Jozsef i-a solicitat inculpatului ……să-l racoleze pe făptuitorul …… pentru ca acesta din urmă, în schimbul unei sume modice de bani, să efectueze formalităţilor RAR pentru autoturismul marca KIA PICANTO cu nr. de înmatriculare …. pe numele său . Totodată, inculpatul Laszlo Jozsef i-a solicitat inculpatului Ignat Marian să-l însoţească pe făptuitorul …… la RAR.
Activităţile infracţionale ale învinuiţilor Ignat Marian, …. şi Laszlo Jozsef au înlesnit valorificarea autoturismului marca Kia Picanto cu nr. de înmatriculare …. despre care amândoi învinuiţii aveau cunoştinţă că provine din săvârşirea unei fapte penale pe teritoriul Ungariei.
Inculpatul Laszlo Jozsef a declarat în faţa organelor de urmărire penală că a achiziţionat autoturismul marca Kia Picanto de la cetăţeanul maghiar ….şi i-a solicitat făptuitorului ….. să efectueze formalităţile necesare la RAR, fără a preciza motivul acestei solicitări. După ce funcţionarii RAR au comunicat că autoturismul figurează blocat, inculpatul Laszlo Jozsef susţine că a vândut autoturismul unei persoane necunoscute.
Inculpatul …… confirmă în parte afirmaţiile inculpatului Laszlo Jozsef, susţinând că în luna mai 2010 acesta din urmă i-a solicitat să găsească o persoană dispusă să accepte, contra sumei de 50 de lei, să efectueze formalităţile necesare la Registrul Auto Român pentru un autoturism marca Kia deţinut de inculpatul Laszlo Jozsef.
Făptuitorul …… a declarat că în luna mai 2010 vecinul său, inculpatul Barna Cătălin Vasile, i-a propus ca în schimbul sumei de 50 lei să meargă până la RAR şi serviciul de înmatriculări Bacău pentru a lua în evidenţă pe numele său un autoturism înmatriculat în Ungaria.
Acceptând propunerea inculpatului …… , făptuitorul …. s-a deplasat cu acesta pe raza municipiului Oneşti, unde i-a fost prezentat un anume …. identificat ulterior de făptuitor după planşe foto ca fiind inculpatul Ignat Marian, împreună cu acesta prezentându-se la Registrul Auto Român- Filiala Bacău pentru a efectua formalităţile necesare omologării autoturismului Kia Picanto cu nr. de înmatriculare …. În momentul în care funcţionarii RAR i-au anunţat că autoturismul figurează reclamat furat şi le-au comunicat să aştepte prezentarea organelor de poliţie, inculpatul Ignat Marian i-a solicitat făptuitorului ….. să se deplaseze de urgenţă în comuna Oituz, unde a predat autoturismul şi documentele învinuiţilor ….. şi Laszlo Jozsef.
Conform bazelor de date Interpol şi Schengen, autoturismul marca Kia Picanto cu nr. de înmatriculare …… figurează reclamat furat din Ungaria la data de 31.03.2010, nefiind până în prezent identificat.
XV. în raport de autoturismul marca MERCEDES BENZ 180 CDI cu nr. de înmatriculare …. şi cu seria de şasiu ….. – reclamat furat la data de 09.04.2009 din UNGARIA
La data de 25.11.2009 inculpatul Laszlo Jozsef a prezentat autoturismul marca MERCEDES BENZ 180 CDI cu nr. de înmatriculare ……şi cu seria de şasiu …… la Registrul Auto Român- Filiala Bacău, în vederea obţinerii omologării şi eliberării cărţii de identitate a vehiculului, aceste activităţi fiind respinse întrucât autoturismul figura reclamat furat din Ungaria la data de 09.04.2009.
Inculpatul Laszlo Jozsef a părăsit incinta RAR-ului înaintea sosirii organelor de poliţie, autoturismul nefiind identificat ulterior.
Fiind audiat, inculpatul Laszlo Jozsef a declarat a confirmat că a prezentat autoturismul menţionat la RAR, dar susţine că îl achiziţionase de la cetăţeanul maghiar ……. iar ulterior i l-a restituit acestuia.
Susţinerile inculpatului sunt contrazise de făptuitorul …. care declară că în perioada menţionată l-a însoţit pe inculpatul Laszlo Jozsef şi încă o persoană pe numele ….. la RAR Bacău pentru ca inculpatul să efectueze formalităţile necesare omologării autoturismului marca MERCEDES BENZ 180 CDI cu nr. de înmatriculare ….. La RAR s-au întâlnit cu un anume …. despre care făptuitorul Bodnar Ion precizează că are cunoştinţă că se ocupă cu intermedieri acte auto, căruia inculpatul Laszlo Jozsef i-a înmânat documentele autoturismului marca MERCEDES BENZ 180 CDI, celelalte trei persoane rămânând lângă autoturism la ieşirea din incinta RAR-ului.
Conform declaraţiei făptuitorului …. după aproximativ 30 minute numitul ….i-a înmânat inculpatului Laszlo Jozsef documentele remise anterior şi i-a comunicat să plece de urgenţă, întrucât autoturismul figurează furat.
De precizat că pentru realizarea operaţiunilor de omologare şi eliberare a cărţii de identitate era obligatoriu ca autoturismul să fi fost fizic în incinta RAR-ului. Faptul că inculpatul Laszlo Jozsef i-a înmânat documentele numitului ….. şi a rămas lângă autoturismul denotă faptul că acesta ştia că autoturismul provine din săvârşirea de infracţiuni şi a vrut să se asigure că autorităţile maghiare nu au comunicat celor române urmărirea internaţională a acestuia.
Cu ocazia percheziţiilor domiciliare efectuate la locuinţele inculpaţilor şi învinuiţilor au fost descoperite şi ridicate, potrivit proceselor – verbale anexate cauzei notiţe privind seriile unor autoturisme, documente de provenienţă şi proprietate ale unor autoturisme, ştampile cu sigla diferitelor instituţii, documente în alb, sume mari de bani, unitaţi de stocare date, etc., fapt ce atestă participarea acestora la săvârşirea infracţiunilor reţinute.
Urmează a fi continuate verificările în vederea stabilirii concrete a valorii probatorie a bunurilor ridicate, existând date că inculpaţii pregăteau săvârşirea de noi infracţiuni, de natura celor ce constituie obiectul prezentei cauze.
Apreciind că în interesul cauzei se impune aducerea învinuiţilor, la sediul organelor de urmărire penală, în vederea audierii, în baza unor mandate de aducere, chiar şi înainte de a fi chemaţi prin citaţie, potrivit art. 183 al. 1 şi 2 din C.p.p., procurorul a luat această măsură motivată de posibilitatea evidentă, relevată mai cu seamă de interceptările şi înregistrările efectuate în cauză, ca învinuiţii să se sustragă urmăririi penale ori să ascundă bunurile provenite din săvârşirea de infracţiuni.
De altfel, măsura procedurală s-a dovedit a fi utilă cauzei, pe de o parte având în vedere necesitatea audierii unor persoane domiciliate la distanţe considerabile de sediul organelor de urmărire penală, pe de altă parte şi în raport de intenţia unora dintre învinuiţi de a părăsi teritoriul României sau a localităţii de domiciliu. ( cazul inculpaţilor Barabas Robert, identificat în judeţul Bihor în timp ce se deplasa spre Ungaria, respectiv Ignat Marian, identificat în judeţul Constanţa).
Totodată, s-a apreciat, în concordanţă cu disp. art. 183 al. 3 C.p.p., că persoanele aduse în baza mandatului, vor rămâne la dispoziţia organelor judiciare numai timpul necesar efectuării audierilor, eventualele măsuri de reţinere începând să curgă la încheierea declaraţiilor.
Argumente pentru arestarea preventivă
Teza prevăzută în legislaţia naţională a ,,îndeplinirii cumulative a condiţiilor prevăzute de art. 148 cod procedură penală – pedeapsă mai mare de 4 ani şi lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, reprezintă un principiu recunoscut de Convenţia europeană şi jurisprudenţa de la Strasbourg, de legislaţiile multor state europene, condiţia impusă fiind asigurarea compatibilităţii acestei forme de justiţie preventivă cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie.
Analiza actelor probatorii ale cauzei demonstrează ca lăsarea în libertate a inculpaţilor ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Trebuie avută în vedere rezonanţa faptelor comise de inculpaţi în cadrul opiniei publice, la care se adaugă sentimentul de insecuritate creat în rândul colectivităţii, unde sunt cunoscuţi ca persoane violente şi cu un nivel de trai nejustificat de vreo activitate legală.
Acestea sunt elemente de natură a naşte temerea, dacă ar fi cercetate în libertate, că organele judiciare nu reacţionează eficient împotriva tuturor persoanelor implicate în săvârşirea unor infracţiuni de o gravitate deosebită .
Deoarece în cauză urmează a fi identificaţi toţi participanţii la comiterea faptelor penale, prin administrarea mai multor mijloace de probă, urmează a fi efectuate confruntări, recunoaşteri de pe planşe foto, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, existând posibilitatea extinderii cercetărilor penale pentru noi fapte, pentru prezentarea materialului de urmărire penală şi întocmirea rechizitoriului,
Reţinând că faptele săvârşite de inculpaţi prezintă un grad sporit de pericol social, relevat de prejudiciul mare produs prin infracţiunile comise, de multitudinea părţilor vătămate păgubite, de utilizarea documentelor false în faţa autorităţilor,
Având în vedere modul de operare relevat de existenţa asocierii în vederea săvârşirii de infracţiuni, racolarea unor persoane cu posibilităţi materiale modeste, pe care să le determine să ia în evidenţe pe numele lor autoturismele în litigiu, asigurându-şi astfel sustragerea de la răspunderea penală,
În raport de toate cele expuse anterior, apreciem că măsura arestării preventive este necesară în interesul urmării penale, împrejurare în care,
În temeiul art. 148 lit. a, c şi f C.p.p.
Solicităm instanţei de judecată:
Luarea măsurii arestării preventive faţă de inculpaţii:
1. LASZLO JOZSEF, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, prev. de art. 215 alin. 1, 3 şi 5 C.p., cu aplic. art. 41 alin. 2 C.p.,
– înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p.
– patru infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p.,
– asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p.
– toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.p.
Împotriva inculpatului a fost luată măsura reţinerii la data de 13.07.2012, orele 0615, pe timp de 24 ore, respectiv până în data de 14.07.2012 orele 0615, iar se află în Arestul D.G.P.M.B., fiind asistat de apărătorul ales …
2. BOLDIZSAR-MATYUS BELA, . pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– cinci infracţiuni de înşelăciune (sub forma autoratului), prev. de art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C.p.,
– două infracţiuni de înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p.,
– tăinuire, prev. de art. 221 C.p.
– asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 C.p., – toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.p. şi art. 37 lit.a C.p.;
Împotriva inculpatului a fost luată măsura reţinerii la data de 13.07.2012, orele 0136, pe timp de 24 ore, respectiv până în data de 14.07.2012 orele 0136 , iar se află în Arestul Secţiei … Poliţie, fiind asistat de …
3. BARABAŞ ROBERT, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1, 2 şi 3 C.p.
– asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 C.p. – ambele cu aplicarea disp. art. 33 lit. a C.p.;
Împotriva inculpatului a fost luată măsura reţinerii la data de 12.07.2012, orele 2205, pe timp de 24 ore, respectiv până în data de 13.07.2012 orele 2205, iar se află în Arestul Secţiei …. Poliţie, fiind asistat de …
4. PAL DENES, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– tăinuire, prev. de art. 221 C.p.,
– favorizarea infractorului, prev. de art. 264 C.p.
– asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 alin. 1 C.p., – toate cu aplic. art. 33 lit.a C.p. şi art. 37 lit.a C.p.;
Împotriva inculpatului a fost luată măsura reţinerii la data de 13.07.2012, orele 0031, pe timp de 24 ore, respectiv până în data de 14.07.2012 orele 0031 , iar se află în Arestul Secţiei …Poliţie, fiind asistat de fiind asistat …
5. IGNAT MARIAN, pentru săvârşirea infracţiunilor de:
– înşelăciune (sub forma autoratului), prev. de art. 215 alin. 1 şi 3 C.p
– înşelăciune (sub forma complicităţii), prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. 1 şi 3 C.p.,
– două infracţiuni de tăinuire, prev. de art. 221 C.p.,
– fals material în înscrisuri oficiale, prev. de art. 290 C.p.
– infracţiunea de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p.
– toate cu aplicarea disp. art. 33 lit. a;
Împotriva inculpatului a fost luată măsura reţinerii la data de 12.07.2012, orele 2022, pe timp de 24 ore, respectiv până în data de 13.07.2012 orele 2022 , iar se află în Arestul Secţiei …. Poliţie, fiind asistat de fiind asistat de …
6. KADAR LEVENTE pentru săvârşirea infracţiunii de asociere în vederea săvârşirii infracţiuni, prev. de art. 323 al. 1 C.p.;
Împotriva inculpatului a fost luată măsura reţinerii la data de 13.07.2012, orele 0450, pe timp de 24 ore, respectiv până în data de 14.07.2012 orele 0450 , iar se află în Arestul D.G.P.M.B., fiind asistat de fiind asistat de apărător ….
7. ZAMFIROIU CĂTĂLIN- . pentru săvârşirea infracţiunii de tăinuire prevăzute de art. 221 din Codul penal.
Împotriva inculpatului a fost luată măsura reţinerii la data de 12.07.2012, orele 2355, pe timp de 24 ore, respectiv până în data de 13.07.2012 orele 2355, iar se află în Arestul Secţiei ….. Poliţie, fiind asistat de …
pe timp de 29 de zile, începând de la data de 13.07.2012 până la data de 10.08.2012.
PROCUROR,
