Deschiderea oficială a Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române 2012

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, a deschis astăzi, 3 septembrie 2012, Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române, în prezenţa primului ministru Victor Ponta, a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, şi a vicepreşedintelui Senatului, Petru Filip. Ediţia din acest an – desfăşurată sub tematica „Diplomaţia Română după 150 de ani – viziune şi perspective 2020” – are o semnificaţie deosebită datorită aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Ministerului Afacerilor Externe.

Primul ministru Victor Ponta a subliniat importanţa constanţei în relaţiile internaţionale şi a accentuat coordonatele pe care diplomaţia română trebuie să se concentreze: integrare euroatlantică, promovarea poziţiilor naţionale în cadrul UE, apartenenţa la NATO, parteneriatul strategic cu SUA, relaţiile tradiţionale, promovarea interesului legitim pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, dezvoltarea parteneriatelor strategice sau economice.

„Vreau să reafirm faptul că politica externă a României va rămâne axată pe decizii strategice şi coordonate credibile, predictibile, stabilite de mult timp. Aceste coordonate trebuie continuate indiferent de schimbările politice interne, schimbări care, de altfel, au loc în orice democraţie”, a subliniat primul-ministru Victor Ponta.

Premierul României a mulţumit corpului diplomatic român pentru activitatea desfăşurată în vederea promovării intereselor naţionale în ţările de reşedinţă, accentuând importanţa diplomaţiei economice şi încurajând corpul diplomatic român să susţină în mod activ interesele economice ale României. Primul ministru a asigurat, în acelaşi timp, de sprijinul oferit de Executiv, „astfel încât România să fie corect şi demn reprezentată la nivel internaţional”.

„Am încredere în echipa de la Ministerul Afacerilor Externe şi în dumneavoastră şi, pe cât posibil, în viitor vom încerca din ţară să vă ajutăm mai mult în eforturile pe care le faceţi de a reprezenta interesele noastre naţionale”, a conchis premierul Victor Ponta.

În discursul său, ministrul Titus Corlăţean a realizat o radiografie a priorităţilor de politică externă a României, cu accent pe dimensiunea europeană, de securitate, parteneriatele strategice, relaţia transatlantică, cooperarea regională şi multilaterală, precum şi cu partenerii din Orientul Mijlociu şi Africa, Asia-Pacific şi America Latină.

„Securitatea şi prosperitatea naţională rămân strâns legate de vitalitatea structurilor din care România face parte, în primul rând UE şi NATO, dar şi OSCE şi Consiliul Europei. Am devenit în mod voluntar parte la aceste structuri, adăugând  principiile şi valorile lor în modul intern de funcţionare, iar acesta va rămâne în continuare un “acquis” fundamental al societăţii româneşti”, a declarat şeful diplomaţiei române, în cadrul sesiunii de deschidere.

În ceea ce priveşte impactul crizei economice globale asupra structurilor internaţionale din care România face parte, ministrul Titus Corlăţean a evidenţiat necesitatea unei abordări echilibrate şi cu viziune. „Pesimiştii văd, în astfel de situaţii dificile, partea goală a paharului. Optimiştii, probabil pe cea plină. Cred că este mai înţelept, şi aici diplomaţia îşi poate aduce contribuţia ei, să considerăm criza prin care trecem ca un catalizator pentru adaptare, o oportunitate pentru redesenarea unor proiecte comune de viitor, mai ales în ce priveşte UE.”

Şeful diplomaţiei române i-a încurajat pe ambasadori să intensifice activităţile de diplomaţie economică şi să vizeze consolidarea şi extinderea activităţilor economice ale firmelor româneşti în exterior.

„Lansez un apel public, ca şef al diplomaţiei româneşti, către toate forţele politice din România, indiferent de apartenenţa la o familie politică sau alta din Uniunea Europeană, de a contribui la modul sincer, onest şi concret, în perioada următoare, pentru promovarea unui obiectiv care este al României, nu al unui Guvern sau al altuia – mă refer la aderarea la spaţiul Schengen. Va fi extrem de important un mesaj comun, solidar, din acest punct de vedere, transmis de partidele politice româneşti, către familiile politice europene din care fac parte”, a evidenţiat, în cadrul conferinţei de presă, ministrul Titus Corlăţean.

În cadrul RADR, şeful diplomaţiei române a prezentat noua strategie a MAE pentru stimularea participării comunităţilor româneşti din străinătate la proiectul „o singură Românie”, în cadrul căruia românii din străinătate reprezintă un vector important al acţiunii de remodelare a societăţii româneşti. Strategia MAE privind comunităţile româneşti din străinătate se subsumează, prin natura sa, Strategiei naţionale privind comunităţile româneşti din afara graniţelor ţării şi este axată pe componenta de diplomaţie publică a MAE.

În acest context, ministrul Titus Corlăţean a avansat ideea constituirii unui Consiliu consultativ interinstituţional, care să permită coroborarea politicilor din domeniu, reunind într-un format deschis atât Comisiile parlamentare de profil, cat si instituţiile guvernamentale (Ministerul Afacerilor Externe, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Administraţiei şi Internelor etc.), cât şi diversele medii profesionale (TVRi, Radio România Internaţional, ICR, Patriarhia Română etc.) ce pot contribui la stimularea dezvoltării reţelelor profesionale, în cadrul cărora vizibilitatea elitelor şi a românilor de succes se poate proiecta într-un regim firesc.

Vicepreşedintele  Senatului, Petru Filip, şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, au pus accentul, în intervenţiile din cadrul RADR 2012, pe importanţa diplomaţiei parlamentare, ca instrument esenţial complementar pentru diplomaţia guvernamentală. Oficialii parlamentari au asigurat corpul diplomatic român de întreaga susţinere a Legislativului  în desfăşurarea activităţii pe plan extern, arătând că Senatul şi Camera Deputaţilor au avut întotdeauna o colaborare operativă şi eficientă cu Ministerul Afacerilor Externe. Totodată, aceştia au îndemnat corpul diplomatic  să acţioneze energic pe palierul diplomaţiei economice pentru atragerea investiţiilor străine în România şi pentru promovarea companiilor româneşti în exterior.

Reuniunea a continuat în cursul zilei de astăzi cu o sesiune plenară dedicată invitaţilor speciali străini prezenţi la eveniment, Grigol Vashadze, ministrul afacerilor externe al Georgiei, şi Oleg Efrim, ministrul justiţiei din Republica Moldova,. Totodată, istoricul Neagu Djuvara a susţinut o expunere specială dedicată aniversării a 150 de ani de diplomaţie română  „O perspectivă istorică a diplomaţiei româneşti”.

La reuniunea anuală a diplomaţiei române participă Viorel Isticioaia-Budura, director general în Serviciul European de Acţiune Externă, care a transmis mesajul Înaltului Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton, precum şi reprezentanţi ai Guvernului şi ai Parlamentului României, corpul diplomatic român şi corpul diplomatic străin acreditat la Bucureşti.