Lipsa acuta de finantare blocheaza atat conservarea ariilor protejate cat si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale

Grupul de Dezvoltare Durabila (GDD) doreste sa atraga atentia, cu ocazia Zilei Internationale a Zonelor Umede, in cee ace priveste finantarea comunitatilor locale care sunt situate partial sau total in arii protejate carea au in component zone umede.
Ziua de 2 februarie este declarată Ziua Mondială a Zonelor Umede, dată la care a fost semnată convenţia asupra zonelor umede de importanţă globală la Ramsar (Iran). Acest tratat international are drept obiectiv major conservarea biodiversităţii şi a resurselor zonelor umede şi constituie un real instrument care promovează dezvoltarea durabilă pe planeta noastră.
Obiectivul cheie al Zilei Mondiale a Zonelor Umede este acela de a sensibiliza populaţia si autoritatile in ceea ce priveşte importanţa zonelor umede, precum şi evidenţierea modalităţilor de a asigura partajarea echitabilă a apei între diferite grupuri de părţi interesate şi înţelegerea că, fără zone umede nu va fi nici apă. De asemenea, trebuie să se reconsidere punctul de vedere privitor la zonele umede în cadrul managementului apei şi să se recunoască faptul că cerinţele de apă ale societăţii umane sunt asigurate şi prin intermediul zonelor umede

Dobrogea detine suprafata cea mai mare de arii protejate care au in componenta zone umede
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.
De la aderarea României (1991) şi până în prezent cinci regiuni din ţară au fost desemnate site-uri Ramsar: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării” (în 1991) şi Balta Mică a Brăilei (în 2001), Lunca Mureşului (jud. Arad şi Timiş), Complexul Piscicol Dumbrăviţa (jud. Braşov) şi Lacul Techirghiol (jud. Constanţa) (1996).
Regiunea Dobrogea detine 3 astfel de zone de importanta internationala: Rezervaţia Biosferei „Delta Dunării”, Balta Mică a Brăilei si Lacul Techirghiol. In afara de zonelor umede de importanta internationala (situri Ramsar), in Dobrogea exista atat arii naturale zone umede in zona marina sau costiera, cat si in zona Dunarii.

Lipsa acuta de finantare blocheaza atat conservarea ariilor protejate cat si dezvoltarea durabila a comunitatilor locale
Ariile naturale protejate se confruntă momentan cu probleme grave. De la lipsa fondurilor minime necesare desfăşurării unei activităţi normale a administraţiilor acestor arii protejate, până la presiunea economică exercitată de diverşi investitori, combinată cu lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă la nivel regional, neaplicarea legilor în vigoare, care duce la grave cazuri de distrugere a habitatelor.
Nealocarea de resurse, atât la nivel central, a făcut ca în ultimii ani preocupările pentru conservarea ariilor naturale protejate din judetul Constanta să scadă. Rezultatul este o degradare a acestora şi chiar dispariţia unor specii rare de animale şi plante din zonă. Deşi s-a mizat pe faptul că turismul ar putea resuscita aceste zone, aducând fonduri care să fie folosite pentru protejarea acestor arii naturale, s-a dovedit că, în ultimii ani, excursiile şi taberele mai mult sau mai puţin organizate din aceste zone au degradat şi mai mult condiţiile de mediu.
La randul lor, autoritatile locale sunt blocate de reglamentarile legale, dar si de lipsa de resurse pentru a putea compensa pierderile pe care restrictiile impuse in ariile protejate la provoaca asupra locuitorilor din zona. Concepte europene precum servicii de ecosistem, plati compensatorii de agro-mediu sunt atat de putin conoscute la nivel de comunitati, astfel incat edilii locali ridica din umeri si se arata neputinciosi in fata acestei situatii care pare fara iesire.

Solutia: schimbarea destinatiei sumelor stranse in Fondul de Mediu catre comunitatile locale
Grupul de Dezvoltare Durabila a constatat, in urma studiilor realizate in ultimii ani, ca sumele cheltuite prin Fondul de mediu la ora actuala in special prin programul Rabla nu se mai justifica, banii intrand in special in conturile producatorilor si distribuitorilor de autovehicule si nicidecum nu rezolva problemele de mediu. Ba mai mult, in ultimii ani, parcul auto din Romania s-a imbunatatit considerabil, iar in momentul actual nu se mai justifica continuarea Programului Rabla.
Pe de alta parte, fondurile cheltuite pentru proiecte de constientizare si informare publica privind problemele de mediu au fost aproape invizibile in randul publicului larg,
In acest sens, Grupul de Dezvoltare Durabila propune schimbarea alocatiilor din Fondul de Mediu, pe trei mari componente destinate comunitatilor locale, dupa cum urmeaza:
• Fonduri pentru dezvoltarea localitatilor care sunt situate integral sau partial in ariile protejate sau care sunt influentate de prezenta ariilor protejate. In acest sens, vor fi allocate resurse pentru dezvoltarea comunitatilor locale care sunt blocate in cee ace priveste dezvoltarea economica, resurse care vor fi destinate in special in dezvoltarea de activitati si implementarea de tehnologii prietenoase cu mediul
• Fonduri pentru adaptarea la schimbari climatice, destinate comunitatilor locale, avand in vedere faptul ca actualele strategii europene si nationale in materie de schimbari climatice trebuie sa fie implementate la nivelul comunitatilor locale.
• Fonduri pentru prevenirea si inlaturarea efectelor dezastrelor naturale, gestionate de catre autoritatile locale
Prin aceste noi componente, credem ca sursele din Fondul de Mediu si-ar atinge scopul pentru care a fost creat. In plus ar putea veni, cu adevarat, in sprijinul autoritatilor locale prin alocarea unei surse financiare inexistente la ora actuala.

Solutie complementara: platile de agro-mediu si serviciile economice de ecosistem
Uniunea Europeana a identificat faptul ca problema finantarii ariilor protejate este una comuna la nivelul tuturor tarilor. Protejarea unei zone nu inseamna doar conservarea biodiversitatii, dar si afectarea unor activitati economice si a unor categorii sociale. In acest sens, a fost creat un instrument constand in plati compensatorii a celor care sunt afectati de masurile de conservare impuse de statutul de arie protejata. Din pacate, in Romania acest instrument nu este inca dezvoltat la nivelul la care exista in alte tari. Platile compensatorii, alaturi de serviciile de ecosistem, care sunt modalitati de a identifica activitati generatoare de venituri in ariile protejate, reprezinta solutii complementare de sporire a veniturilor in ariile protejate. Grupul de Dezvoltare Durabila va prezenta pe larg aceste solutii autoritatilor locale si factorilor interesati, scopul fiind dezvoltarea localitatilor din regiunea costiera si regiunea dunareana a Dobrogei.

Informatii suplimentare:
Convenţia asupra zonelor umede, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, este un tratat interguvernamental care stabileşte cadrul acţiunilor naţionale şi cooperării internaţionale pentru conservarea şi utilizarea raţională a zonelor umede şi a resurselor pe care acestea le oferă. În prezent există 150 de părţi contractante care au înscris pe lista Ramsar peste 1600 zone umede de importaţă internaţională, având o suprafaţă totală de 145 milione de hectare.

In stare naturală zonele umede sunt adesea cruciale pentru om, în principal datorită capacităţii lor de stocare a cantităţilor mari de apă proaspătă, atenuarea impactului inundaţiilor şi a secetelor pentru o zonă de ansamblu, precum şi pentru productivitatea lor biologică (de exemplu peşte, lemn, stuf).
Zonele umede sunt definite ca fiind întinderile de bălţi, mlaştini, turbării, ape permanente sau temporare, naturale sau artificiale, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce sau sărată, inclusive întinderi de apă marină a căror adâncime la reflux nu depăşeşte şase metri.
Zonele umede reprezintă habitate unde apa are rol esenţial. Aceste zone sunt stabilite pe baza rolului lor din punct de vedere ecologic, botanic, zoologic, limnologic, hidrologic, ţinând seama de importanţa lor pentru păsările acvatice în toate anotimpurile anului. Zonele umede sunt deosebit de variate, fiind cunoscute sub o multitudine de denumiri: bălţi, crânguri, iezere, lacuri etc.

Presedinte
Catalin Anton