Moșii de Iarnă. Tradiții, ce se dă de pomană

Sărbătoarea se marchează în sâmbăta din „Săptămâna Clisei”, numită așa deoarece este ultima săptămână dinaintea Postului Mare, în care se mai pot mânca produse din carne și „clisă” (slănină).

Se spune că la „Moșii de Iarnă”, sufletele celor răposați se satură din aburul fierturilor care se dau de pomană în această zi, după ce au fost sfințite la biserică.

În ajunul Lăsatului Sec de Carne este ultima zi în care se mănâncă piftii. In aceasta zi se dau de pomana piftii. Batranii spun ca daca n-ai mancat piftiile in aceasta zi, a doua zi trebuie sa le arunci. Altfel vor veni friguri in timpul verii

În satul tradițional românesc, femeile nu lucrau în această zi, pentru a nu tremura precum piftia.

Coliva este cel mai important aliment dat de pomană la Moșii de iarnă și în toate slujbele de pomenire a morților/ Coliva este binecuvântată de preot la biserică în cadrul slujbei de pomenire și apoi împărțită celor prezenți sau dăruită altor persoane.

Mâncarea gătită oferită de pomană la Moșii de iarnă este aleasă cu grijă, în funcție de tradițiile locale și de perioada anului. Printre cele mai des pregătite bucate se numără sarmalele, piftia, servită mai ales în zonele de sud, dar și friptura de pui, porc sau pește, în funcție de obiceiurile familiei.

Tot pomana se numeste si orice fapta de milostenie facuta pentru pomenirea si folosul mortilor, ca de pilda hainele sau lucrurile care se dau saracilor si care sunt binecuvantate de preot printr-o molitva deosebita.

Pe parcursul anului există mai multe zile de pomenire a morților, dintre care cele mai importante sunt:

Moșii de iarnă – sâmbăta de dinaintea Duminicii lăsatului sec pentru postul Paștelui

Moșii de vară – sâmbăta dinaintea Rusaliilor.

Moșii de toamnă – sărbătoriți în anumite regiuni, fără o dată fixă.

Sâmbetele morților din timpul Postului Mare, în care se fac pomeniri suplimentare.