Ortodocșii de rit vechi sărbătoresc Crăciunul

Crăciunul pe rit vechi se sărbătorește pe 7 ianuarie. Acest lucru se întâmplă în cazul celor care respectă calendarul iulian, cel după care se ghidau oamenii înainte de anul 1924, când a apărut calendarul ortodox pe care îl avem astăzi.

Deși Crăciunul se sărbătorește diferit, acesta are aceeași semnificație și este la fel de important precum sărbătoarea de la finalul lunii decembrie.

Creștinii ortodocși se îmbracă în costume populare și colindă rudele și apropiații, iar la final se adună toată familia și ia cina sfântă.  Există și zone din țară în care se pregătesc 12 feluri de mâncare, reprezentând apostolii.

Pe masa de Crăciun a ucrainenilor nu lipsesc sarmelele cu viță, care se servesc cu smântână sau iaurt, iar sarmalele cu varză sunt mâncate cu hrean. Și răcitura este un produs preferat de ucraineni, însă ei nu o consumă cu usturoi, ci cu hrean. La capitolul dulciuri, gospodinele pregătesc plăcinte și cozonac.

Masa de Crăciun a rușilor lipoveni include bucate specifice cum ar fi: “haladet” (o piftie care se mânâncă cu hrean), “lapșa” (tăieței fierți în supă de pasăre), sarmale, preparate din pește, cozonac cu nucă, “vareniki” (colțunași cu brânză). În Ajunul Crăciunului se face kuteaua, un preparat din grâu fiert amestecat cu miere de albine. De asemenea, gospodinele pregătesc orez fiert cu prune afumate, un colac făcut în casă, biscuiți și bomboane. Toate preparatele le sunt oferite rudelor apropiate, iar acestea, la rândul lor, își tratează oaspeții cu aceleași produse.

Ucrainienii stabiliți în Maramureș pregătesc pentru masa de Crăciun nouă feluri de mâncare, iar cea mai importantă dintre ele este “hrebleanca”, o mâncare din ciuperci și zeamă de varză. În comunitățile de sârbi se pregătesc preparate de post, iar la miezul nopții se aprinde o creangă de stejar denumită “banjak”. Potrivit superstițiilor, creanga simbolizează bunăstare, noroc, fericire și bani.

Pe 7 ianuarie, basarabenii pregătesc un aluat din pâine din care fac un colac în forma cifrei opt, denumit “Crăciunelul”, dar și un alt colac denumit “Ajunelul”, care vestește Nașterea Domnului. Cei doi colaci se agață împreună cu flori de busuioc la icoană și se țin până în aprilie, la Sfântul Gheorghe, atunci când se scot și se dau la animale