Sarbatoare la ASAS, 1 an de targ, cu preturi de producator

Între 4-5 iunie 2011 este sărbătoare în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice:Aniversăm un an de când Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodarii ţărăneşti şi-a deschis porţile la fiecare sfârşit de săptămână

·            Concursul “Fii cercetaÅŸ al zonelor de unde vin produsele tradiĂ…ÂŁionale”, premii în produse agroalimentare ÅŸi surprize culturale. Teatrul Ion CreangĂ„Ć’ din BucureÅŸti oferĂ„Ć’ invitaĂ…ÂŁii pentru câştigĂ„Ć’tori la spectacolul de sâmbĂ„Ć’tĂ„Ć’, 11 iunie, “RĂ„Ć’zboiul bucatelor” de Ioan Gârmacea, dupĂ„Ć’ Petre Ispirescu ÅŸi pentru duminicĂ„Ć’, 12 iunie, “Pinocchio”, dramatizare de Cornel Todea, dupĂ„Ć’ Carlo Collodi. Elevii claselor V-VIII de la LICEUL TEORETIC „DIMITRIE BOLINTINEANU” doresc sĂ„Ć’ participe la concurs ÅŸi ne vor oferi ÅŸi un program folcloric în ziua de 4 iunie.

·            REDUCERI LA EDIŢIA A 50 – A: Preţuri promoţionale la fiecare stand ca sa putem mulţumi celor ce sunt cumpărători fideli din acest târg:

·            Sâmbătă, 4 iunie, promoţie la flori (4+1 gratis), oferite de domnul Mate din Săcele, judeţul Braşov

·            Tot sâmbĂ„Ć’ta, 4 iunie, doua produse la reduceri: CaÅŸul afumat de la 23 lei/kg la 20 lei/kg ÅŸi la renumita brânzĂ„Ć’ de burduf în coajĂ„Ć’ de brad de la 28 lei/Kg la 25 lei/Kg – la aniversarea târgului din partea familiei Poponeci.

·            Ofertă la mierea de albine

·            0,5 lei/kg la varza

·            Vedetele verii: Roşii pe pat de îngrăşământ natural din SCĂRIŞOARA, judeţul OLT  la a 50-a ediţie, cireşe de mai şi căpşuni din Vizantea-Livezi, judeţul Vrancea

·            Iar la preparate: plăcintă ţărănească din curcan pregătită de DRU AGRO din Galaţi

·            Pentru Rusalii puteţi comanda şi cumpăra cozonac Domnesc şi colivă

·            Sucuri naturale de mere din judeţul Vâlcea, Harghita şi Hunedoara şi bragă din Slatina, Olt ne vor răcorii toată vara în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

·            Sărbătorim a 50-a ediţie cu grătar cu mici, frigărui şi multe alte bunătăţi. De asemenea, nu va lipsi portul popular, meşteşugarii si artiştii mediului rural. Cântec şi voie bună la un an de viaţă cu mii de mulţumiri pentru toţi cei ce au ales să fie alături de noi la fiecare sfârşit de săptămână.

Tradiţii populare în luna iunie în lumea satului culese de cercetătorul etnograf de la noi Isidor Chicet. (doctor în etnografie). Dânsul s-a ocupat şi a cercetat mai în amănunt latura aceasta a culturii populare româneşti. Materialele au fost publicate în revista Răstimp.

·         Înălţarea Domnului / Ispasul (02.06)

În joia din a şasea săptămână de după Paşte, asimilată şi în cultul eroilor, ale căror suflete au fost primite în cer, ziua de Ispas (un personaj mitic, presupus martor al înălţării, alături de apostoli), implică atât valenţe religioase, cât şi laice, deoarece, în noaptea de Ispas, băieţii şi fetele ies la aluniş, florile de alun fiind bune de leac şi de dragoste; tot acum se strâng crenguţe de alun, cu care se face de măritiş ori pentru ursită. Obicei confirmat la Bistriţa.

·         Sărbătoarea Cununii (iunie)

Mai dăinuie în Mehedinţi, doar la Gruia, unde cei care strâng recolta aleg un snop din cele mai frumoase spice de grâu, pentru confecţionarea cununii, îndeletnicire deloc uşoară, câtă vreme trebuie să împleteşti în trei, ca şi cum ai împleti părul. Pentru început, se fac 10-15 mănunchiuri din spicele de grâu, ca după împletirea în trei să fie strânse în formă de con deschis la ambele capete. Deschizătura inferioară (baza conului) trebuie să fie suficient de mare, încât să poată cuprinde capul secerătorului, iar partea superioară lasă loc spicelor cu cozile lungi, astfel încât să fie răsfrânte prin deschizătura de jos, unde cozile sunt despărţite în două, pentru a fi ţinute cu mâinile, când cununa este pusă pe cap. Cununa realizată astfel, din spicele cele mai bune, era păstrată la icoana din casă, ca în viitoarea primăvară boabele spicelor să fie amestecate benefic cu restul sămânţei, pentru rod îmbelşugat, după credinţa locului.

Lăsând la o parte aspectul empiric al unei astfel de selecţii a seminţelor, care numai dacă ar fi fost înmulţite precum a înmulţit Christos pâinile ar justifica acţiunea, este de notat tendinţa localnicilor de a lăsa întotdeauna câteva din spicele cele mai frumoase pe câmp, cu convingerea că se vor păstra, astfel, germenii fertilităţii, pârguind locul. La însămânţarea din primăvara următoare, se credea că dintr-un asemenea contact (principiul holografic, din fizică), calităţile spicelor cele mai bune se transmit întregului, asigurând o recoltă bună în ansamblu.

Obicei confirmat la Gruia.

·         Paparuda (iunie)

Obicei cu dată variabilă, în lunile de vară, în funcţie de capriciile cerului, potrivit locului bântuit de secetă, de regulă iniţiat de femeile în vârstă şi practicat de tinere, cărora li se cere condiţia purităţii (să nu fie căsătorite).

ÃŽn forma lui primarĂ„Ć’, obiceiul constĂ„Ć’ în deplasarea la o fântânĂ„Ć’ de la margine de sat, cu aspect de pelerinaj local, unde preotul sfinĂ…ÂŁeÅŸte apa (mai puĂ…ÂŁin convoiul fetelor dezbrĂ„Ć’cate, cu intimitĂ„Ć’Ă…ÂŁile trupului protejate de frunzĂ„Ć’ de boj). DupĂ„Ć’ sfinĂ…ÂŁirea apei (în cazul fericit al unei fântâni nesecate), convoiul fetelor cu coroniĂ…ÂŁĂ„Ć’ pe cap efectua pelerinajul în sens invers, pe la celelalte fântâni din sat, unde erau stropite din belÅŸug cu apĂ„Ć’, în timp ce ele cântau: „PaparudĂ„Ć’ rudĂ„Ć’/Vino de ne udĂ„Ć’…”De notat cĂ„Ć’ paparudele locului trebuiau sĂ„Ć’ aibĂ„Ć’ sub 10 ani ÅŸi obligatoriu sĂ„Ć’ fi confecĂ…ÂŁionat anterior douĂ„Ć’ chipuri din lut: „Muma ploii” ÅŸi „tatĂ„Ć’l soarelui”, pentru a se jeli pe ele („A murit Muma ploii ÅŸi a înviat tatĂ„Ć’l soarelui …”). Conform ÅŸi rugĂ„Ć’ciunilor de la bisericĂ„Ć’, se credea cĂ„Ć’ pânĂ„Ć’ în faptul serii trebuia sĂ„Ć’ vinĂ„Ć’ ploaia, în ipostaza beneficĂ„Ć’ a respectĂ„Ć’rii ciclurilor meteorologice, ceea ce devine cu atât mai improbabil în contemporaneitate. ExistĂ„Ć’ opinii ÅŸi confirmĂ„Ć’ri cĂ„Ć’ actualmente mai degrabĂ„Ć’ este adusĂ„Ć’ ploaia prin rugĂ„Ć’ciunile de la bisericĂ„Ć’ decât dansul paparudelor. Obicei confirmat în Şimian, Hinova, Devesel, Burila Mare, GogoÅŸu, Gruia, Pristol,Gârla Mare, Vrata, Salcia.

·            Mierea de albine – Stupina Radu Razvan va oferă reduceri fără concurenţă la ediţia a 50-a

„Ca în fiecare ediĂ…ÂŁie vĂ„Ć’ prezentĂ„Ć’m oferta noastrĂ„Ć’ dar în aceastĂ„Ć’ sĂ„Ć’ptĂ„Ć’mânĂ„Ć’ avem preĂ…ÂŁuri avantajoase ÅŸi atractive: miere salcam  la 400gr – 13 lei,  la 900gr. – 30 lei, miere poliflora  400gr. – 10 lei, la  900gr. – 22 lei (oferta pt weekend-ul acesta – 20 lei), miere tei la 400gr. -12 lei, la 900gr. – 25 lei(oferta pt weekend-ul acesta – 20 lei),miere rapita la fel ca ÅŸi cea de tei –ofeta pt weekend-ul acesta 20 lei, miere mana  400gr  – 15 lei,  900gr.  -  35 lei, energizant fara laptisor – 20 lei, laptisor 35 lei oferta pt weekend-ul acesta 30 lei, polen proaspat  20 lei -180gr., tinctura propolis  de la 10lei.

AflĂ„Ć’m de la dumnevoastrĂ„Ć’ consumatori cĂ„Ć’utĂ„Ć’rile în lumea produselor ÅŸi putem spune si noi cĂ„Ć’ mierea de salcam este cea mai cautata la fiecare editie!, e bunĂ„Ć’ pentru toate vârstele de la cei mici pânĂ„Ć’ la cei mari”, ne-a spus Razvan Radu, director la Stupina Radu din Ilfov.

„Reteta Monicai Tatoiu pe baza de miere de albine e indicata si pentru oamenii sanatosi, nu numai pentru oamenii bolnavi! E buna si pentru oamenii care au stari de oboseala! Dorim tuturor sĂ„Ć’nĂ„Ć’tate ÅŸi sĂ„Ć’ aleagĂ„Ć’ întotdeauna ca remediu un produs natural, din acest târg. Noi la acestĂ„Ć’ ediĂ…ÂŁie vom avea grijĂ„Ć’ ca fiecare cumpĂ„Ć’rĂ„Ć’tor sĂ„Ć’ primeascĂ„Ć’ ceva din partea casei, sigur dulce ca mierea”, spune Cristina Radu.

·            Ion şi Elena Poponeci din Şirnea, Braşov românii pot cumpăra produse tradiţionale: urdă cu mărar, brânză de burduf în coajă de brad şi renumita telemeaua de oaie

·             2 Produse la reduceri din partea familiei Poponeci sâmbata 4 iunie la aniversare tărgului reducere la Caşul afumat de la 23 lei/kg la 20 lei/kg şi la renumita brânză de burduf în coajă de brad de la 28 lei/Kg la 25 lei/Kg

“Multumim Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice şi organizatoarei dna. Daniela POPA care care au făcut şi fac totul  ca produsul românesc să fie cunoscut de toţi români, ca beneficiu în primul rând pentru sănătate consumând astfel de produse. Bunicul meu a trăit 93 de ani şi străbunicul 103 de ani nu a fost bolnav niciodată şi nu a măncat decât aceste produse. Venim la acest târg de 50 de ediţii, avem clienţi fideli şi avem întotdeauna grijă să fim apropiaţi de dânşii în privinţa cumpărărturilor, ne permitem pentru că suntem producători şi înţegem situaţia tuturor. O data la trei săptămâni facem reduceri la produsele noastre, de 2-3 ron! Avem brânză de vaci – la 20 RON/ kg, cas afumat – la 23 lei/kg, urdă cum mărar – la 20 lei/ kg, telemea de vacă – la   20 lei/kg şi brânză de – la 28 lei/kg. Sâmbătă, 4 iunie, când sărbătorim un 1 de târg, voi face reducerea la caş afumat de la 23 lei/kg la 20 lei/kg. “

“Noi servim acest caş afumat aşa feliat cu ceai, dar mai ales cu lapte de vacă de dimineaţă. Îl mai prăjim cu smântână sau unt, tăiem feliile mai groase, incingem smântăna sau unt şi cand se moaie caşul punem şi un ou. Il servim cu mamaligă, e un meniu de la stână. E foarte gustos şi sănătos!” vă face invitaţia la caş afumat, oferta ediţiei a 50-a, doamna Elena Poponeci.

·            SC TOTO SRL de 50 de ediţii aici în Târgul din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice tocmai din Lăpuşel, Maramureş cu preparate tradiţionale şi ecologice din Maramureş

·            Vedeta ediţiei a 50 “Rasa Mangaliţa e o rasă de porc ce conţine 69% acizi graşi nesaturaţi”

“Rasa Mangaliţa e o rasa a cărei creştere e foarte mică, e o rasă de porc care se pretează în sistemul semi-sălbatic.Viteza de creştere e foarte mică, ceea ce îi da caracteristici deosebite. Carnea este marmotată: are grăsime intramusculară. La carnea de porc Mangaliţa conform unor buletine de analize primite de la prof. Gheorghe Mencinicopschi s-a constatat că are 69% acizi graşi nesaturaţi – colesterolul bun, din care 23% sunt Omega 3. Vă aşteptăm să veniţi la preparatele maramureşene, aşa cum se întâmplă de un an în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Aducem produse ecologice: cârnaţi, afumături, slănină de casă ecologică, untură ecologică cu ardei iute – la 8 lei borcanul, cotelet haiducesc – la 50 lei/kg, sunculiţă din pulpă de porc pregătită ardeleneşte şi afumătură la 35 lei/kg, slănină – la 25 lei/kg si carne de porc în suc propriu – la 14 lei, carnaţi în untură la 15 lei borcanul”, vă face invitaţia Ioan Tătăran, administrator al SC TOTO SRL din Lăpuşel, Maramureş.

„Aş dori să mulţumesc celor ce au devenit păstrătorii valorilor naţionale, a zestrei noastre alimentare, culturale cotată în norme europene cu termen „tradiţional”. În primul rând mulţumesc reprezentanţilor Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice pentru oportunitatea de a permite organizarea săptămânal a unor evenimente de valorificare  a produselor tradiţionale. Nu aş vrea să uit pe nimeni, pentru că au fost foarte multe persoane, instituţii care au oferit consiliere si sprijin ca să fim prezenţi cu respectarea tuturor condiţiilor sanitar-veterinare şi de siguranţa alimentelor, de sănătate publică, de informare şi comunicare publică ca: Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Direcţia Sanitar Veterinară Bucureşti, Autoritatea Naţională pentru Protecţia consumatorului (ANPC), Ministerul Sănătăţii prin Direcţia pentru Sănătate Publică  etc.

Am găsit toată deschiderea şi sprijinul în a organiza acest eveniment în sectorul 1, de la Primăria sectorului. Sunt atâtea aspecte care au necesitat cooperării si parteneriate, doresc sa mulţumesc partenerilor asociaţiilor de profil şi partenerilor media. De asemenea, mulţumesc autorităţilor locale care au dat curs evenimentelor organizate săptămânal şi ne-au încântat cu zestrea poporului nostru, prin cântec, dans si voie bună, săptămână de săptămână. Totodată, vreau să mulţumesc consumatorilor că au avut şi au încredere în produsele sosite aici din atâtea zone ale ţării şi sunt săptămâna de săptămână cu noi precum şi producătorilor fideli, care au stat ediţie de ediţie în târg, dar şi celor ce au fost doar trecători, dar acesta e un business în care ca în orice trebuie muncă şi răbdare. Nu vreau să uit pe nimeni si mai spun o dată mulţumesc tuturor ce ştiu de Târgul naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Avem şi obiective pe termen scurt şi lung, ca să reuşim să introducem pe lista produsele tradiţionale în Uniunea Europeană şi alte produse româneşti şi sigur nu voi renunţa la proiectul ”Lada de zestre” şi aducerea mediului rural în Bucureşti. Vă aştept sâmbătă, 4 iunie, la un eveniment popular autentic românesc cu produse, muzică şi folclor, într-o întâlnire cu 40 de copiii de diferite vârste ce poartă costume descoperite în zona Moldovei, Olteniei şi Ardealului făcute de moşii şi strămoşii noştri. Vă aştept! În fiecare sfârşit de săptămână la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice ce poartă numele marelui agronom Gheorghe Ionescu Şişesti”, a precizat la un an de manifestări săptămânale Daniela Popa, manager Media Link Business

·            DESCOPERĂ TRADIŢIA ŞI SĂNĂTATEA în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice

Pentru ca este important să cunoaştem tradiţiile şi mâncărurile româneşti, pentru că este bine să ştim istoricul bucatelor româneşti şi copiii noştri pot afla specificul culinar al zonelor ţării româneşti, vă aşteptăm sâmbăta şi duminica de la 10-18, adresa bdul. Mărăşti, nr. 61, aleea de lângă spitalul CFR 2, pe linia tramvaiului 41 să descoperiţi farmecul bucatelor din Maramureş, Moldova, Dobrogea, Oltenia, Crişana, Banat.

Înscrie-te la Concursul “Fii cercetaş al zonelor de unde vin produsele tradiţionale”

·         Ora 10 Înscriere la concurs pentru copiii claselor a Va – a VIII-a

·         Ora 10,30 Start concurs

·         Ora 11,30 Desemnarea finaliştilor

Cu ajutorul „cercetaşilor”înscrişi în concurs în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în 5 paşi poţi afla ceva despre Traseul brânzii de burduf, Traseul mierii de albine, traseul carnatului din porc Mangaliţa, Traseul sucului de mere, Traseul păstrăvului.

Cei înscrişi în concurs vor trebui să răspundă la o întrebare/ să desfăşoare o activitate în târgul din Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Întrebările vor fi cât mai simple şi apropiate de vârsta celor înscrişi în concurs.

Cu ajutorul unui juriu format din elevi de clasa a VIII-a de LICEUL TEORETIC „DIMITRIEBOLINTINEANU” vom desemna cu ajutorul comunicĂ„Ć’rii permanente prin staĂ…ÂŁie fiecare etapĂ„Ć’ parcursĂ„Ć’ de „cercetaş”.

La final, premiile constând in produse tradiţionale vor fi oferite de producătorii din Târgul de la Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Şi nu e tot, premianţii vor merge sâmbătă, 11 iunie, la spectacolul“Războiul bucatelor “ şi pentru duminică, 12 iunie, la „Pinocchio” , invitaţiile fiind oferite de Teatrul Ion Creangă. Vă aşteptăm la concurs!

Teatrul Ion CreangĂ„Ć’, teatrul poveÅŸtilor copilĂ„Ć’riei, teatrul pentru întreaga familie a dat curs parteneriatului de la ediĂ…ÂŁia a 50-a a Târgului naĂ…ÂŁional al produselor ecologice, tradiĂ…ÂŁionale ÅŸi naturale, produse în ferme ÅŸi gospodarii Ă…ÂŁĂ„Ć’rĂ„Ć’neÅŸti, la o ediĂ…ÂŁie specialĂ„Ć’ când se serbeazĂ„Ć’ un an de existenĂ…ÂŁĂ„Ć’, când nu se putea mai frumos spune aÅŸa cum spune ÅŸi marele nostru povestitor Ion CreangĂ„Ć’ „Dragu-mi era satul nostru” am dori sĂ„Ć’ se spunĂ„Ć’ multe ediĂ…ÂŁii„ dragu-mi era târgul”, sigur cel organizat de Media Link Business în parteneriat ÅŸi sub Patronajul Academiei de Ă…ĹľtiinĂ…ÂŁe Agricole ÅŸi Silvice

“Suntem bucuroşi să descoperim că poveştile prind viaţă şi în alt spaţiu cum e cel al târgului ce se desfăşoară în fiecare sâmbătă şi duminică în Parcul Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice. Deşi stagiunea Teatrului Ion Creangă se încheie pe 15 iunie, dorim să fim aici cu dumneavoastră la momentul aniversar de 1 an de viaţa al târgului, oferind 10 invitaţii la spectacolul nostru de sâmbătă 11 iunie “Războiul bucatelor “ şi pentru duminică 12 iunie la „Pinochio”. Suntem siguri că cei ce ne vor viziona spectacolelor vor povesti despre lumea poveştilor care se joacă pe Lipscani.”

Pentru  o perioadă, spectacolele teatrului Ion Creangă s-au mutat la Sala Rapsodia, str. Lipscani, nr.53, sector 3. Pentru fiecare spectacol există recomandări de vârstă pentru a vă orienta cât mai bine în alegerea spectacolului potrivit vă invităm pe www.teatrulioncreanga.ro la secţiunea Program”, a precizat Ioan Gârmacea, director adjunct artistic.

·            Programul zilei de 4 iunie, aniversarea cu Cercul de Folclor „Dor ÅŸi dor cu mine cĂ„Ć’lĂ„Ć’tor” începând cu orele 11, oferit de Liceul teoretic „DIMITRIE BOLINTINEANU”

“Ansamblul înfiinĂ…ÂŁat in 1997 la Liceul teoretic „DIMITRIE BOLINTINEANU” e de fapt un cerc de folclor ÅŸi în permanenĂ…ÂŁĂ„Ć’ am avut un grup de 40 de elevii de la clasele a II-a pânĂ„Ć’ la a XII-a. Am participat în numele liceului la multe concursuri, aÅŸ aminti: Concursul Flori de mai la Cluj, TradiĂ…ÂŁii în BucureÅŸti, participarea la evenimentul „La curĂ…ÂŁile dorului” organizat de Ministerul de Interne, împreunĂ„Ć’ cu Voluntariat sector 5 din cadrul PrimĂ„Ć’riei sector 5 am participat la manifestarea ”Cântece în cetatea lui Bucur” la diferite comunicĂ„Ć’ri ÅŸi sesiuni ÅŸtiinĂ…ÂŁifice ale Muzeului TĂ„Ć’ranului Român. Am câstigat premii I, II ÅŸi marele premiu, suntem prezenĂ…ÂŁi cu manifestari pe orice anotimp, chiar ÅŸi vara ÅŸi iarna cu spectacole de colinde.

·            Am strâns în ani o colecĂ…ÂŁie de costume din zona de sud a Munteniei, Oltenia ÅŸi din Ardel, suntem multiculturali, sunt strict autentice sin Lada de zestre de la bunici, strĂ„Ć’bunici. Am organizat în cadrul liceului “Cules de folclor” ÅŸi am strâns obiecte, costume, unele le-am achiziĂ…ÂŁionat, altele le-am ÅŸi primit, sunt vechi de peste 100 de ani, suntem în cĂ„Ć’utarea unui specialist sĂ„Ć’ le recondiĂ…ÂŁioneze. AÅŸteptĂ„Ć’m bucureÅŸtenii sĂ„Ć’ ne admire zestrea la evenimentul dumneavoastrĂ„Ć’. VĂ„Ć’ dorim la ani mai mulĂ…ÂŁi ÅŸi vĂ„Ć’ vom oferi spectacolul “Cântece vechi în cetatea lui Bucur”. Sunt cântece vechi culese de noi din jurul BucureÅŸtiului. VĂ„Ć’ vom oferi ÅŸi un program de descântece: de dragoste, de junghi, de ÅŸarpe sau balaur. Ă…Ĺľi o baladĂ„Ć’ veche din zona comunei Potcoava, judeĂ…ÂŁul Olt – Cântecul Ă…Ĺľarpelui, pline de simbolisticĂ„Ć’ ÅŸi magie. VĂ„Ć’ aÅŸteptam sâmbĂ„Ć’tĂ„Ć’ sĂ„Ć’ ne cunoaÅŸteĂ…ÂŁi”, a precizat doamna Anca NiĂ…ÂŁoiu profesor la Liceul teoretic „DIMITRIE BOLINTINEANU”, o iubitoare a tradiĂ…ÂŁiilor româneÅŸti

La fiecare sfârşit de săptămână vă invităm să fiţi alături de noi şi să vă bucuraţi de plăcinte cu urdă şi mărar, cu nucă, dulceţuri de mure, afine mierea de mana, rapiţă şi zmeură, braga din OLT. Vă aşteptăm să aflaţi mai multe despre localităţile din ţara noastră, poveştile locului, direct de la producători de legume şi puteţi vedea cum se face adevărata pâine la ţest. De asemenea, puteţi vorbi cu crescătorii de animale iar vizitatorii se pot familiariza cu termenul de „agricultura ecologică” şi de ce este important să consumăm alimente ecologice.

Dacă nu ştiţi ce este porcul de Mangaliţa, la Târgul Naţional de Produse Ecologice, Tradiţionale şi Naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti veţi afla cât de gustoasă este această carne. Direct din Maramureş sosesc producătorii de miere ecologică iar din Ocna Şugatag, tot din Maramureş, unde aveţi ocazia sa vorbiţi cu doamna Rodica Ţiplea, care vă invită la o pensiune şi să petreceri sărbători în stil tradiţional.

Puteţi afla despre modurile de preparare şi acţiune benefică a leuşteanului la o lecţea deschisă săptămânală cu doamn bilog Irina Mustea-Stanca.

Povestea Cozonacului Domnesc de la doamna Gabriela Mateiuc – Sat Tocileni, Comuna Stauceni, Botosani

Din zona Bucovinei puteţi afla povestea adevărată despre Cozonacul Domnesc tradiţional moldovenesc ce se bucură de o largă popularitate câştigându-şi propria identitate vizuală sub care activează şi in prezent.

“Cozonacul Domnesc este un produs obtinut dupa ce timp de 10 ani, noi am vizitat cateva sute de gospodarii din zona Botosaniului de unde am tot adunat retete traditionale pastrate cu sfintenie de gospodile simple din satele judetului. Punctul de plecare a fost Satul Tocileni apartinand Comunei Stauceni din Judetul Botosani.

Intotdeauna am asemuit coptul cozonacilor cu un ritual sacru, de o solemnitate aparte, ce trebuie respectat cu strictete si in care nimic nu este lasat la voia intamplarii. Sa va povestim cum se petrec lucrurile: inca de cu seara avem grija sa scotem deoparte cele trebuincioase – faina, zaharul, drojdia si ouale proaspetesi untul. A doua zi ne trezim dis-de-dimineata si purcedem la treaba. La inceput e simplu si totul decurge repede: amestecam ingredientele, oparim faina si pregatim plamadeala. Apoi ne cufundam mainile in aluat si il luam la framantat “fara mila”: e greu, din cand in cand ne mai oprim sa ne tragem sufletul, dar nu ne lasam si in cele din urma izbanda e de partea noastra. Acoperim aluatul cu un stergar curat si il punem sa creasca undeva, intr-un loc caldut si ferit, sa nu-i fie frig si nu care cumva sa-l traga curentul. In laborator e cald si bine si simt dintr-o data o toropeala placuta, mai mai sa atipim, dar nu, nu-i vremea de dormit, ci-i vremea de…gatit umplutura: cu mac, nuca, lapte, stafide aurii si bucatele colorate de rahat…mmm, cate gusturi si arome!… Intre timp, aluatul s-a facut mare si vanjos, asa ca nu ne ramane decat sa-l intindem pe masa, sa punem deasupra minunatia de umplutura si sa-l rulam bine. Apoi asezam cozonacii in tava, ii mai lasam nitel sa creasca si ii dam in cuptorul incins. Emotia si nerabdarea care ne incearca se amesteca parca cu un soi de teama: daca se lasa, daca nu ies destul de pufosi, daca am pus prea multa umplutura…sau, dimpotriva, prea putina?!… In vreme ce in mintea noastra incoltesc tot felul de ganduri, din cuptor iese un miros ademenitor, cald si parfumat. Dupa 50 de minute deschidem usa cuptorului si scoatem de acolo cei mai mandri si frumosi cozonaci: crescuti, pufosi, doldora de mac si nuca si rumeni de-ti lasa gura apa…hei   dar sunt chiar Cozonacii Domnesti.

Pentru obţinerea calitatii trebuie să se respecte tehnologia, să se cunoască posibilele defecte care pot să apară, remedierea acestor defecte şi nu în ultimul rând trebuie să se pună accent Traditionalitatea Moldoveneasca corelata cu diversificarea acestuia.

Şi pentru că săptămâna viitoare sunt Rusaliile vrem ca la ediţia aniversară care pică aici în Parcul Acdemiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice în sâmbăta şi duminica înainte de Rusalii să vă invităm să gustaţi şi să comandaţi daca doriti o colivă moldovenească, aşa cum se face în zona noastră, cu multă nucă şi dă doriţi să îmbinăm tradiţia şi cu perioada modernă, avem posibilitatea să creem vizual o icoană pe coliva. Alegerea e a dumneavoastră, noi aşteptăm comenzi.

Toate bunătăţile sunt făcute de gospodari din judeţele Alba, Arad, Argeş, Bacău, Bihor, Botoşani, Braşov, Buzău, Călăraşi, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Maramureş, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vâlcea.

Câteva produse care sigur vă lasă gura apă

De la S.C. DRU AGRO S.R.L., cu sediul în localitatea Galaţi, judeţul Galaţi:

·         Cârnaţi ciobăneşti afumaţi tradiţional din carne de oaie si de vita, amestec de sărare, condimente naturale (ardei iute, usturoi, maghiran, piper, cimbru). Afumarea se face în cuptor de cărămidă cu fum obţinut prin arderea lemnului de esenţă tare(lemn de fag); Cârnaţi vânătoreşti afumaţi tradiţional din carne de vita, carne de porc, slanina, amestec de sărare, condimente; Costiţă ţărănească afumată tradiţional ; Slăninuţă ţărănească afumată tradiţional; Pastramă ţărănească de porc afumată tradiţional ; Pastramă ciobănească de oaie afumată tradiţional obţinută din pulpă de oaie, sare şi condimente naturale; Cotlet haiducesc afumat tradiţional obţinută din cotlet de porc, amestec de sare şi condimente naturale; Piept de curcan afumat tradiţional obţinută din piept de curcan dezosat, amestec de sărare şi condimente naturale; Piept de pui afumat tradiţional ;Jigou de berbecuţ afumat tradiţional ;Muşchiuleţ de porc afumat tradiţional ;Muşchi de vită afumat tradiţional şi Telemea de Covurlui.

De la Oancea Maria si Oancea Ionut  dinTalmaciu, judetul Sibiu:

·         Carnati de porc cu busuioc, carnati de oaie, pecie de porc, piept de porc afumat, costita de porc afumata, pastrama de vita afumata, muschiuleti de porc afumati, muschiuleti de vita afumati, muschiuleti de oaie afumati, vrabioara de vita afumata, slanina afumata, cotlet de porc copt, muschiuleti de porc copti, pastrama de porc coapta, carnati Sibiu, carnati de porc cu vita, carnati de porc cu vita si oaie, carnati de vita cu oaie picanti, carnati de porc picanti, carnati de porc, rulada din piept de porc, pastrama de pui, cotlet file, rulada din ceafa de porc cu pecie, ceafa hituita, bacon.

·         Sucul de mar cu pulpa este de patru ori mai sănătos comparativ cu cel limpede aşa spun specialişti, în Parcul Academie de Ştiinţe Agricole şi Sivice avem ofertă la suc de mere din Vaideeni, judeţul Vâlcea şi din Miercurea Ciuc.

De asemenea, organizatorii pun la dispoziĂ…ÂŁie un spaĂ…ÂŁiu frumos amenajat unde copiii sunt invitaĂ…ÂŁi sa ne deseneze „cum vad ei târgul”, iar cei mari vor fi invitaĂ…ÂŁi la lecĂ…ÂŁii pe teme apicole, pomicultura, creÅŸterea animalelor ÅŸi de ce nu sĂ„Ć’ admirĂ„Ć’m acest parc al Academiei de Ă…ĹľtiinĂ…ÂŁe Agricole ÅŸi Silvice cu pomi seculari ÅŸi multĂ„Ć’ verdeaĂ…ÂŁĂ„Ć’.

„Ne preocupăm de 50 de ediţii să avem o diversitate a produse tradiţionale pentru toţi cei ce trec pragul Parcului Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice o abundenţă de informaţii oferite despre produse şi producători, consumatorii trebuie să dispună de informaţii clare şi succinte privind originea produselor, caracteristicile specifice ale acestora datorate zonelor geografice, provenienţa si metodele tradiţionale de producţie, istoricul, dându-le posibilitatea sa facă cea mai buna alegere”, a precizat Daniela Popa, manager Media Link Business.

Din Comunicatul primei ediĂ…ÂŁii

Câteva vedete

● Sortimente de brânzeturi din lapte de vacă, oaie, capră sau bivoliţă în coajă de brad;

● Cârnaţi şi salamuri, preparate după reţete ţinute secret în familiile din mediul rural;

● Păstrăv din satul Cigheş, comuna Palanca, judeţul Bacău, cu tradiţionala mămăliguţă moldovenească, aromat cu usturoi şi leuştean

● Sarmale tradiţionale maramureşene în foi de varză acră „de acasă”, umplute cu păsat

● Bomboana dacică, o minune din prună afumată, cu miez de nucă, trecută prin miere şi uscată în cuptor;

● Gemuri şi dulceţuri din fructe de pădure;

● Prăjituri de casă, turtă dulce şi halviţă;

● Pâinea noastră cea de toate zilele;

● Povestea ţestului;

● Băuturi din siropuri naturale;

● Vin ecologic, germeni de grâu, miere şi brânză ecologică;

● Diferite acţiuni dedicate vizitatorilor, în cadrul campaniei „Sănătatea ta are culoare?“,  prin care se urmăreşte creşterea consumului de lapte şi de produse lactate, pentru o alimentaţie sănătoasă.

● Pâine la ţest

***************

EDITIA A 50-a

Programul evenimentului

Sâmbătă, 4 iunie

·         Sâmbătă, 4 iunie, ora 10.00 – deschiderea oficială a celui de al doilea an al Târgului naţional al produselor ecologice, tradiţionale şi naturale, produse în ferme şi gospodării ţărăneşti

·         Ora 10.00 : Înscriere la concurs : copiii claselor a Va – a VIII-a, Concursul “Fii cercetaş al zonelor de unde vin produsele tradiţionale”

·         Ora 10,30 Start concurs

·         Ora 11,30 Desemnarea finaliştilor

·         Orele 11.00 – 12.00 “Cântece vechi în cetatea lui Bucur”- cântece vechi culese  din jurul BucureÅŸtiului. Program oferit de Liceul teoretic „DIMITRIE BOLINTINEANU

·         Orele 10.00 – 13.00 “Împletirea cununii de spice” – tradiţie populară, meşter popular Olimpia Dumitriu, poţi să înveţi să faci o cunună cu spice de grâu din Scărişoara, Olt

·         Orele 9.00- 16.00 : cântec popular

·         Orele 12.00 comemorarea lui Gheorghe Ionescu-Şişeşti care a fost, fără îndoială, cea mai însemnată personalitate a agronomiei româneşti din secolul al XX-lea

În anul 1938 la iniţiativa eminentului savant agronom Gheorghe Ionescu-Şişeşti, l acea vreme ministru al agriculturii şi domeniilor în guvernul prezidat de patriarhul Miron Cristea,  a fost promovat Decretul-Lege nr. 3791 din 3 noiembrie 1938 pentru instituirea concursurilor agricole şi înfiinţarea Sărbătorii Primăverii şi Sărbătorii Recoltei, publicat în Monitorul Oficial nr.  din 5 noiembrie 1938. Textul decretului-lege reia prevederi ale reglementărilor anterioare, elementele noi fiind referitoare la diversificarea concursurilor (concursul grâului, concursul porumbului, concursul bunilor gospodari etc.), instituirea de faze superioare concursurilor pe judeţe (pe ţinut, şi pe ţară), corelarea cu cele două serbări, de primăvară şi de toamnă, precum şi implicarea în derularea concursurilor a tuturor organizaţiilor care au contact cu viaţa rurală (corpul didactic, clerul, străjeria, căminele culturale rurale, cooperativele, sindicatele etc.).

·         Ora 18.00 – închiderea târgului

Program de vizitare Sâmbătă: 9-18 Duminică: 9-18